BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Craiova Live - ECPv6.15.18//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://craiovalive.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru Craiova Live
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20240331T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20241027T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20270328T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20271031T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260701T160000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260704T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260629T094737Z
LAST-MODIFIED:20260629T095138Z
UID:10016008-1782921600-1783197000@craiovalive.ro
SUMMARY:Festivalul Theater Networking Talents 2026
DESCRIPTION:Festivalul Theater Networking Talents 2026: patru zile în care noua generație de creatori din artele spectacolului se întâlnește la Craiova \n Între 1 și 4 iulie 2026\, Theater Networking Talents (TNT) revine la Craiova cu ediția a VIII-a: un festival internațional dedicat tinerilor regizori de teatru și creatorilor emergenți din artele spectacolului\, construit în jurul spectacolelor de absolvire\, al întâlnirilor profesionale și al conversațiilor care deschid drumuri noi. \nOrganizat de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și Departamentul Arte și Media al Universității din Craiova\, TNT aduce împreună\, timp de patru zile\, artiști aflați la început de carieră\, profesori\, critici\, manageri culturali\, producători\, invitați internaționali și public tânăr. Programul ediției 2026 propune opt spectacole de teatru\, performance și coregrafie\, masterclass-ul de regie cu Lorraine de Sagazan\, dialoguri\, o seară de cinema\, lansări de carte și evenimente în care conversațiile continuă în spații informale. \nShowcase-ul TNT\, secțiunea centrală a festivalului\, reunește creații semnate de tineri absolvenți formați în universități de artele spectacolului din Europa. Vor fi prezentate – AGNUS DEI: Pentimento de un mundo futuro\, text și regie Eduardo Guzmán Sánchez (Școala Superioară de Artă Dramatică din Sevilla\, Spania)\, 4 Man Performance Format\, text și regie August S. Geerlings (Academia Norvegiană de Teatru\, Universitatea Østfold\, Norvegia)\, The Bald One\, regie și adaptare Diana Mihalașcu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca\, România)\, Theatre of the Future\, regie Alina Pietrăreanu (Universitatea de Arte din Târgu Mureș\, România)\, Femina\, concept și coregrafie Tamara Găgeatu și Dreamin’\, regie și dramaturgie Carla Oncescu (UNATC „I.L. Caragiale” din București\, România)\, A Microscopic Odyssey\, regie Hope Wishart (Academia de Muzică și Artă Dramatică din Londra\, Regatul Unit) și I\, David\, regie Gabrijel Lazić (Academia pentru Teatru\, Radio\, Film și Televiziune\, Universitatea din Ljubljana\, Slovenia). \nUnul dintre reperele ediției este prezența regizoarei franceze Lorraine de Sagazan. Invitata va susține două sesiuni de masterclass\, cu sprijinul Institutului Francez din România\, și va participa la TNTalk – Lorraine de Sagazan în dialog cu Octavian Szalad. Discuția va aborda parcursul său artistic\, procesul de lucru\, relația cu actorii și felul în care se construiește o practică regizorală contemporană. \nTNT 2026 deschide și o conversație importantă despre felul în care se învață regia astăzi. TNTalk – Profesori de regie: o școală în tranziție îi aduce la aceeași masă pe\, Cristian Ban\, Florin Caracala\, Bobi Pricop\, David Schwartz\, într-o dezbatere moderată de Mihai Gligan. Dialogul va aborda transformările școlilor de teatru\, noile metode pedagogice\, relația dintre educația artistică și scena profesionistă și contextul în care se formează astăzi tinerii regizori. \nTNT valorifică energia întâlnirilor prin TNTea Time\, TNTrivia & Networking Night\, Cinema Night\, lansări de carte și evenimentele de deschidere și închidere – contexte relaxate pentru conexiuni și comunitate. \nProgramul complet este disponibil pe: tntfestival.ro\, care funcționează ca spațiu de promovare continuă pentru tinerii artiști\, și arhivă digitală. Platforma susține vizibilitatea creatorilor emergenți și extinde prezența TNT dincolo de cele patru zile de festival. \nLansat în 2017\, Theater Networking Talents – TNT s-a conturat ca un loc de întâlnire pentru tinerii regizori și creatorii din artele spectacolului. În 2026\, festivalul rămâne un spațiu care conectează debutul artistic cu publicul\, școlile de teatru\, scena profesionistă și rețelele internaționale de colaborare. \nTNT este susținut de Ministerul Culturii și Ministerul Educației și Cercetării. \nParteneri: Institutul Francez din România\, Institutul Cervantes din București \nSponsori: Recon S.A.\, Karalis \n  \nUrmăriți-ne pe Facebook @theaternetworking și \nInstagram @theaternetworkingtalents
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/festivalul-theater-networking-talents-2026/
LOCATION:Teatrul Național Marin Sorescu Craiova\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/06/Theater-Networking-Talents-2026.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.318967618949;23.799117766692
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Marin Sorescu Craiova Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.799117766692,44.318967618949
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260610T210000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260610T223000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20241231T134218Z
LAST-MODIFIED:20260307T213311Z
UID:10012932-1781125200-1781130600@craiovalive.ro
SUMMARY:Lecția
DESCRIPTION:Lecția\nDISTRIBUȚIA:\nSORIN LEOVEANU\nRALUCA PĂUN\nIULIA LAZĂR\nDe: Eugène Ionesco \nTraducere: Vlad Russo și Vlad Zografi \nRegia: Bobi Pricop \nScenografia: Oana Micu \nMuzica și mișcarea scenică: Eduard Gabia \nData premierei: 14 februarie 2024 \n\n\n\n\n\nDurată spectacol: 60 min \n\n\n\n\n\n\n\n„Lecția este\, bineînțeles\, o piesă-școală despre totalitarism\, îndoctrinare\, abuz\, despre un fel de putere dictatorială și hipnotizantă a limbajului golit de sens. Dar în acest spectacol ne-a interesat să descoperim în ce măsură este\, mai mult decât orice\, vorba despre amintiri din copilărie\, traume transgeneraționale\, familii disfuncționale și relațiile toxice din interiorul lor. De aceea am vrut să chestionăm în ce măsură „lecția“ este un tip de traumă învățată acasă\, prin mecanisme moștenite\, repetate din generație în generație. Ni s-a părut foarte valoroasă lectura textului din prisma unei familii care dorește să predea unui etern copil (deja adult) o lecție absurdă\, crudă și inutilă\, în fiecare zi\, la nesfârșit\, cu speranța că de data asta lecția îi va „prinde bine”. Descoperim în piesa ionesciană un fel de violență care este subtil amestecată cu afecțiunea și asta face să fie mult mult mai greu să te revolți\, să te opui\, să te aperi. \nBobi Pricop \n  \nEugène Ionesco s-a născut pe 26 noiembrie 1909\, în Slatina. Când avea doi ani\, părinții lui au părăsit România și s-a stabilit la Paris\, unde trăia familia maternă. Întors în România\, după 1922\, a învățat limba română și s-a înscris la Liceul Sf. Sava. Examenul de bacalaureat îl susține la Colegiul Național „Carol I” din Craiova. A debutat ca poet în anul 1928\, în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. Cartea de debut este un volum de versuri\, Elegii pentru ființe mici (1931\, Ed. Scrisul românesc).  În 1934\, a publicat primul său volum de eseuri critice\, Nu!\, care\, prin stilul acid și ireverențios\, a devenit una dintre cele mai controversate cărți ale vremii. În românește a mai publicat Englezeşte fără profesor (piesă de teatru\, 1943)\, iar în 1992 a apărut volumul de publicistică Război cu toată lumea. În 1950\, a debutat ca dramaturg\, cu piesa Cântăreața cheală\, montată la Théâtre des Noctambules\, în regia lui Nicholas Bataille\, căreia i-au urmat Lecția\, Scaunele și alte piese care au făcut din el marele dramaturg francez\, alături de Samuel Beckett. Membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). \n  \nSelecție cronici: \n\n„O explozie de culoare\, scena în roz\, şi nu\, nu este Barbie\, este Lecţialui Eugčne Ionesco. Decorul proiectat de Oana Micu incită spectatorii\, are un loc aparte în punerea în scenă gândită de Bobi Pricop. Este Pop-Art şi multă plasticitate\, piese de mobilier bidimensional\, decor de carton\, o teatralitate expusă\, o trecere de la anti-teatru la meta-teatru\, uşa care deschide spectacolul poartă inscripţia „Homeschooling”\, Ionesco. (…) Aici\, cu acest exerciţiu pedagogic suntem chez Ionesco\, în lumea lui\, lumea într-o oglindă răsturnată\, unde tensiunea dramatică se produce\, este eliberată fără ajutorul intrigii. O elevă\, un profesor\, lecţia. Un spectacol fără intrigă\, dar un spectacol în care tensiunea dramatică este integrată unui plan de acţiune care prinde publicul într-o creştere constantă\, până la paroxism\, dar mereu un paroxism amânat\, mereu amânat ca în boleroul lui Ravel. (…)\n\nO cutie magică este acest spectacol\, ca un cufăr decorat nu cu \,\,sileni” (companioni ai lui Dionysos meniţi să provoace râsul tămăduitor)\, ci cu roz şi monştri de carton\, dar şi o lecţie de (non)sens sau\, mai bine zis\, exces de sens\, \,\,un cadou de sens”\, de teatru şi teme mereu actuale\, iar când râsul şi violenţa merg mână în mână\, râsul încetează.” \nDaniela Firescu\, Pedagogie şi… teatralitate\, revista Ramuri nr. 3 / 2024 \n  \n\n„Lecția lui Eugen Ionescu\, montarea lui Bobi Pricop de la Naționalul craiovean\, înveți parcă mult mai repede că râsul devine grimasă în universul insolit și lugubru al absurdului ionescian. Pentru că asupra unui comic aparent planează\, încă din debutul spectacolului\, inconfortabilul.\n\nBobi Pricop structurează tensiunea într-un mod insolit\, îi permite să invadeze spațiul prin culori tari – cu ajutorul scenografiei semnate de Oana Micu ‒ și prin privirile hipnotice ale personajelor\, care sticlesc pe fundalul cromaticii țipătoare. (…) \nCe face Bobi Pricop cu Lecția este o așezare in decor a ideii de violență\, cu o scenografie care urlă despre oroare în timp ce mimează\, blufând\, desenele animate\, cu girul a trei actori excepționali\, care au înțeles foarte bine că în lumea absurdă a lui Ionescu personajele vorbesc cu totul\, cu ochi\, cu mâini\, cu tot corpul\, chiar și atunci când tac\, ba mai ales când tac.” \nAnda Simion\, Lecția lui Bobi Pricop sau cum așezi violența în decor\, revista Scrisul Românesc\, nr.3/2024\, pag. 21
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/lectia-3/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/01/Lectia-regia-Bobi-Pricop-1.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260609T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260609T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20240827T092820Z
LAST-MODIFIED:20260204T101354Z
UID:10013029-1781031600-1781037000@craiovalive.ro
SUMMARY:Gertrude. Strigătul
DESCRIPTION:Distribuția\n\n\n\n\n\n\n\nRomaniţa Ionescu\nŞtefan Cepoi\nAngel Rababoc\nGeorge Albert Costea\nGabriela Baciu\nAlina Mangra\nMarian Politic\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nLiviu-Ovidiu Chiva \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nRegia artistică: Denisa Hălăngău \nText de: Howard Barker \nTraducere text: Diana David \nDecor: Denisa Hălăngău\, Cyan \nCostume: Denisa Hălăngău \nAsistent regie: Jennifer Salma Sidor \nAsistent costume: Adelina Galiceanu \nProducător delegat: Marius Pîrlea \nRegia tehnică: Mihai Manea \nSufleor: Adrian Țîrcă \nSunet: Dan Feneșan \nLumini: Marian Tudorache \nSpectacol nerecomandat persoanelor sub 18 ani. Conține scene cu limbaj licențios\, sugestii de violență și viol.\nEfecte speciale: fum\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nSinopsis\nGertrude.Strigătul este o tragedie clasică devenită o meditație asupra sexualității și a puterii\, o explorare a dorințelor umane cele mai ascunse. Rescrierea radicală a Hamlet-ului\, concentrată pe figura feminină a Gertrudei\, lasă valorile tradiționale să se prăbușească sub greutatea propriilor excese. Gertrude nu mai este doar mama lui Hamlet sau văduva regelui sau soția lui Claudius\, ea este marcată de strigătul propriei suferințe și plăceri\, o obsesie politică și erotică\, o voce între agonie și extaz. Vedem o Gertrude care nu mai are nimic de ascuns. Însă pe Hamlet\, fiul torturat de o moralitate extremă\, strigătul ei îl sfâșie între iubirea și ura față de propria mamă. În jurul acestui strigăt – simbol al impulsurilor încătușate – gravitează toate personajele. Devine centrul unui univers teatral în care tensiunile se nasc din lupta între ce se poate cunoaște și ceea ce scapă înțelegerii. \n  \nHoward Barker este un dramaturg de renume internațional\, ale cărui prime piese au fost jucate la Royal Court și de Royal Shakespeare Company. Din 1992\, lucrările sale sunt prezentate de propria sa companie\, The Wrestling School. Teatrul lui Barker se caracterizează prin forma sa poetică\, non-naturalistă și construiește lumi ale contradicției\, suferinței și pasiunii sexuale. Barker este\, de asemenea\, poet și teoretician al teatrului\, iar „Teatrul Catastrofei” propus de el definește o nouă formă de tragedie pentru timpurile noastre. \n  \nDenisa Hălăngău este regizoare de teatru\, absolventă a Facultății de Teatru și Film\, din cadrul Universității Babeș-Bolyai\, în anul 2023. Încă de la primele spectacole și-a manifestat interesul pentru explorarea unor forme de expresie artistică esențializate\, epurate de orice exces și\, în același timp\, capabile să-i ofere spectatorului un spațiu pentru propria imaginatie. Caută să deplaseze accentul de pe text pe partitura emoțională extrasă din acesta\, de pe psihologie și monolog interior pe limbajul corporal\, pe elementele acustice și vizuale. Actorul este punctul central al construcției regizorale\, iar partiturile interpretative sunt duse la un nivel crescut de intensitate prin transformarea dramatismului încapsulat în text într-o experiență generată cu ajutorul ritmului\, corpurilor și spațiilor. \nÎn perioada studiilor a abordat texte și stiluri diverse\, experimentând cu consecvență pe direcția esențializării discursului scenic\, în spectacole ca: Stitching de Anthony Neilson (2021)\,  Medeea\, dupa Euripide (2022)\, Hedda Gabler de Henrik Ibsen (2022)\, Richard III de William Shakespeare (2023)\, 4:48 Psihoză de Sarah Kane (2023)\, Demoni de Lars Norén (2024). A participat cu spectacolele sale la Sunlight International Theater Festival\, Timișoara (2022); Festivalul Internațional al Academiilor de Teatru – Dionysus\, organizat de Academia de Artă și Cultură din Osijek\, Croatia (2023); Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (2023); Festivalul Internațional al Tinerilor Regizori – THEATER NETWORKING TALENTS\, Craiova (2023); Festivalul Internațional Shakespeare\, Craiova (2024).
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/gertrude/2026-06-09/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/08/Gertrude-Strigatul-TNCMS.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260608T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260608T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20240128T112016Z
LAST-MODIFIED:20260220T220507Z
UID:10013028-1780945200-1780950600@craiovalive.ro
SUMMARY:Hamlet
DESCRIPTION:Distribuția\nVlad Udrescu\nRamona Drăgulescu\nClaudiu Mihail\nTheodora Bălan\nRaluca Păun\nEugen Titu\nCătălin Vieru\nMarian Politic\nAngel Rababoc\nCostinela Ungureanu\nMircea Mogoșeanu\nFlavia Hojda\nAlex Stoicescu\nDarko Huruială\nMihnea Presură \nDe: William SHAKESPEARE \nTraducere text: George VOLCEANOV \nRegia artistică și adaptarea scenică: Declan DONNELLAN \nScenografia: Nick ORMEROD \nAsistent regie: Laurențiu TUDOR \nAsistent scenografie: Adelina GALICEANU \nMuzica: Tibor CÁRI \nAsistență mișcare scenică: Gloria BUCĂTARU \nLupte scenice – scrimă: Antonie MIHAIL \nSunet: George UDREA\, Dan FENEȘAN \nLumini: Dodu ISPAS\, Marian TUDORACHE\, Alina MITRACHE \nRegia tehnică: Cristian Norel PETEC / Sorin GRUIA \nSufleur: Adrian ȚÎRCĂ \nProducător: Claudia GORUN \nGrafică afiș: Denisa NEAȚU \nDistribuția: Hamlet (Vlad Udrescu)\, Claudius (Claudiu Mihail)\, Gertrude (Ramona Drăgulescu)\, Ofelia (Flavia Hojda\, Theodora Bălan)\, Polonius (Raluca Păun)\, Laertes (Alex Stoicescu)\, Fantoma (Eugen Titu)\, Rosencrantz (Cătălin Vieru)\, Guildenstern (Darko Huruială)\, Gropar 1/Al treilea actor din piesă (Marian Politic)\, Regele din piesă/Preotul (Angel Rababoc)\, Regina din piesă/Gropar 2 (Costinela Ungureanu)\, Străjer 1 (Mircea Mogoșeanu)\, Străjer 2 (Mihnea Presură) \nData premierei: 22\, 23\, 24 februarie 2024 \nEste adesea trecut cu vederea faptul că Shakespeare a transformat patru dintre cele mai plictisitoare cuvinte din limba engleză în cea mai faimoasă replică din teatrul universal\, „A fi sau a nu fi”. Cum poate ceva atât de abstract să rezoneze în atâtea culturi și epoci? Unii spun că răspunsul este simplu: „a fi!” Mai degrabă decât să ne întrebăm despre existență\, întrebări care sunt fără răspuns\, ar trebui să îmbrățișăm pur și simplu viața și să mergem mai departe. \nÎntrebarea continuă să bântuie mulți oameni\, inclusiv pe mine. Importanța sa rezidă în necunoscutul ‘de ce’. Această întrebare a bântuit filosofii mult înainte de Socrate. Unii își pun întrebarea\, în timp ce alții argumentează că\, deoarece nu există un răspuns\, nu are sens să o adreseze. \nUneori facem lucruri fără sens\, lucruri cu adevărat cumplite\, fără aparent niciun motiv sau beneficiu. Și alergăm în jurul nostru în disperare\, întrebând „De ce?! De ce?!” Oamenii sunt singurele animale care pot fi irațional de crude\, care pot săvârși acte spectaculoase de violență atât asupra lor\, cât și asupra altor persoane. \nPoate că acest lucru este legat de faptul că oamenii sunt singurele ființe care își pot pune la îndoială propria existență. Uneori\, oamenii fac lucruri minunate sau îngrozitoare doar pentru a dovedi că existăm. \nDilema lui Hamlet încarnează această luptă. Dar nu direct\, ci enigmatic\, ca o fantomă în jurul coridoarelor întunecate de la Elsinore. \nDeclan Donnellan
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/hamlet/2026-06-08/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/01/Hamlet-TNCMS.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260512T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260512T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260419T211656Z
LAST-MODIFIED:20260511T090216Z
UID:10014566-1778612400-1778617800@craiovalive.ro
SUMMARY:Răscoala
DESCRIPTION:RĂSCOALA – REGIA DRAGOȘ MUȘOIU- REACTOR DE CREAȚIE ȘI EXPERIMENT(16) \n\n\nDistribuția\n\n\n\n\n\n\n\nAlexandra Caras\nRadu Dogaru\nCătălin Filip\nSzilárd Gáspár-Barra\nÁkos Kerekes\nImecs-Magdó Levente\nVictor Muntean\nCalița Nantu\nAna Rednic\nPaula Maria Seichei\nRita Sigmond\nDoru Taloș\nAdonis Tanța \nProducător: Reactor de creație și experiment \nScenariul de: Alexa Băcanu \nDupă romanul lui Liviu Rebreanu \nRegia: Dragoș Alexandru Mușoiu \nMuzica: Boros Csaba (actul 1)\, Danaga (actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”) \nPregătire muzicală: Renata Burcă \nPregătire vocală: Adonis Tanța \nScenografia: Mihai Păcurar \nCoregrafia: Sergiu Diță \nIlustrații diagrame: Lucia Mărneanu \nAsistență scenografie: Alexandra Conțiu \nSunet și lumini: Cătălin Filip și Alex Maftei \nSonorizare: Radu Boancă \nTraducere în limba maghiară: Csog Brigitta \nFoto și video afiș: Mihai Păcurar \nDurata: 2h20 (fără pauză) \nVârsta: 16+ \nProducător: Reactor de creație și experiment \nSubiect: déjà vu \nGen: musical \nAtmosferă: răscolitoare \nAtenție! Spectacolul conține scene de violență fizică și sexuală care vă pot afecta emoțional. \nInegalitate socială\, manipulare\, neîncredere în clasa politică\, tensiuni acumulate care așteaptă doar un mic imbold pentru a erupe violent. Este anul 1907\, România e tânără\, lumea clocotește. Aproape 120 de ani mai târziu\, ne uităm înapoi la acest moment cu o senzație incomodă de familiaritate. Lumea din romanul lui Rebreanu\, adusă pe scena Reactor aproape ca un act de auto-sfidare\, e pestriță\, crudă și fascinantă – un strămoș excelent mumificat\, care deține cheia identității noastre; care ne poate spune de unde venim și\, dacă nu suntem atenți\, unde putem ajunge. \nProgram cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/rascoala/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/04/Rascoala.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260509T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260509T210000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260114T155300Z
LAST-MODIFIED:20260307T213521Z
UID:10013012-1778353200-1778360400@craiovalive.ro
SUMMARY:Regele Lear
DESCRIPTION:Regele Lear \nRegia: Silviu Purcărete \nScenografia: Dragoș Buhagiar \nMuzica: Vasile Șirli \n Silviu Purcărete revine la Craiova\, pentru un eveniment teatral de excepție: REGELE LEAR\, de William Shakespeare.\nDupă ani de așteptare\, unul dintre cei mai mari regizori români se întoarce la Craiova cu o montare monumentală a uneia dintre cele mai tulburătoare tragedii shakespeariene. Un spectacol de forță\, vizual și emoțional.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/regele-lear/2026-05-09/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/01/Regele-Lear-Teatrul-National-Craiova.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260507T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260507T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260220T215800Z
LAST-MODIFIED:20260220T220135Z
UID:10014053-1778180400-1778185800@craiovalive.ro
SUMMARY:Cineva care să mă păzească
DESCRIPTION:Cineva care să mă păzească – Regia Iris Spiridon \n DistribuțiaCostinela Ungureanu\nAnca Dinu\nAlex Calangiu\nCorina Druc\nAnastasia Cepoi\nRareș Boureanu\nRegia\, traducerea textului\, versiunea scenică: Iris SpiridonText de: Henry JamesScenografia: Lia DogaruSufleor: Adrian ȚîrcăRegizor scenă: Cristian Norel PetecProducător: Marius PîrleaSunet: George UdreaLumini: Alina Mitrache\n\nFotograf: Florin Chirea \n\nDurata: 75 min\n\nSinopsis\nO tânără guvernantă ajunge la moșia Bly pentru a veghea doi copii orfani – Miles și Flora. Singură\, izolată\, legată de o promisiune de a nu deranja niciodată angajatorul ei\, ea descoperă curând că lucrurile nu sunt ceea ce par. \nPrezențe. Umbre. Priviri care persistă dincolo de margini. \nPe măsură ce vara se întoarce spre toamnă\, guvernanta devine convinsă că ceva îi bântuie pe copii – sau poate că ceva deja locuiește în ei. Dar ce anume vede ea\, de fapt? Fantome ale trecutului care refuză să plece? Sau propriile ei temeri care iau formă în tăcerea casei? \nÎntre inocență și corupție\, între salvare și obsesie\, realitatea se destramă fir cu fir. Cine are nevoie de pază? Copiii de fantome? Fantomele de uitare? Sau guvernanta de propria ei minte? \nCineva trebuie să păzească. Dar cine păzește paznicul? \n  \n“Fantomele lui Henry James nu au nimic în comun cu vechile fantome violente – căpitanii de vas împroșcați cu sânge\, caii albi\, femeile decapitate de pe poteci și câmpuri bătute de vânt. Fantomele lui James își au originea în noi înșine. Ele se arată de fiecare dată când sensul ne depășește capacitatea de a-l exprima\, de fiecare dată când banalul pare învăluit în straniu.” – Virginia Woolf \nIris Spiridon \nIris Spiridon este regizoare de teatru\, scenaristă de film și autoare de carte. A studiat scenografie la Liceul Nicolae Tonitza\, respectiv regie de teatru la UNATC\, cu licență (2008)\, masterat (2010) și doctorat (2013) la clasa prof. dr. Alexa Visarion. \nA montat spectacole în țară\, dintre care amintim : “Povestea personajelor mele pierdute” (Teatrul Dramaturgilor Români)\, “Ziua în care a dispărut soarele”\, “Tărâmul din globul fermecat”\, “Psycho” ( Apollo 111\, București)\, “Povestea păsării fără cuib” Teatrul Vasile Alecsandri Iași)\, “Fereastra secretă” (Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe )\, “Do you love me “– un horror romantic (Teatrul Național București)\, “Hedwig and the Angry Inch” (Point\, București)\, “ And baby makes seven” ( Teatrul German Timișoara). \nCo-scenaristă pentru “Luna verde” (2010) și “Ana” (2014)\, în regia lui Alexa Visarion; semnează scenariul filmului “Un prinț și jumătate” (2018\, regia Ana Lungu)\, în care interpretează un rol principal. \nÎn 2021 a publicat volumul Virusiada Copiilor (Editura Triade\, Timișoara)\, iar în 2024 a publicat \nromanul “Așa cum v-am iubit eu” în colecția lui Dan Sociu ( Editura Alchimica\, București ). \nÎn prezent se află în pre-producție cu filmul de debut “Regi 3-16:28”\, cu al cărui scenariu a obținut finanțare la concursul CNC din 2025.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/cineva-care-sa-ma-pazeasca/2026-05-07/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/01/Afis-Cineva-care-sa-ma-pazeasca.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260506T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260506T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20241231T142232Z
LAST-MODIFIED:20260307T210555Z
UID:10013025-1778094000-1778099400@craiovalive.ro
SUMMARY:Ivanov
DESCRIPTION:de: Anton Pavlovici Cehov \nTraducere: Raluca Rădulescu \nRegia artistică & director de imagine: Eugen Jebeleanu \nScenografia: Velica Panduru \nMuzica: Rémi Billardon \nLighting design și Asistența de scenografie: Sabina Reus \nAsistent regie: Ovidiu Cârstea \nProducător delegat: Marius Pîrlea \nFoto credit: Albert Dobrin \nSecretar literar: Haricleea Nicolau \nRegizor tehnic: Sorin Gruia \nSufleor: Adrian Țîrcă \nSunet: Emy Guran\, Dan Feneșan \nLumini: Alina Mitrache\, Marin Tudorache \nVideo: Florin Chirea\, Robert Rusescu \nData premierei: 15 și 16 oct. 2025 / sala Amza Pellea \n\n\n\n\n\nSpectacol cu scene de nuditate frontală\, recomandat persoanelor peste 16 ani \n\n\n\n\n\nDistribuția: \nMonica Ardeleanu\nGabriela Baciu\nAlex Calangiu\nRamona Drăgulescu\nIulia Colan\nGeorge Albert Costea\nCorina Druc\nRomaniţa Ionescu\nIulia Lazăr\nGeni Macsim\nCătălin-Mihai Miculeasa\nClaudiu Mihail\nMircea Mogoșeanu\nRaluca Păun\nMarian Politic\nVlad Udrescu\nCostinela Ungureanu\nCătălin Vieru \nSinopsis\nIvanov (1887) surprinde criza morală și existențială a lui Nikolai Ivanov\, un tânăr moșier copleșit de datorii\, blocat într-o apatie lucidă\, asemenea unui Hamlet provincial. Cândva idealist\, el devine conștient de eșecul propriei vieți\, dar e incapabil să acționeze sau să-și mai găsească un sens în viață. Căsnicia cu Anna Petrovna\, grav bolnavă\, se destramă pe fondul indiferenței lui Ivanov față de suferința ei. Într-o atmosferă de provincialism sufocant\, zvonuri și ipocrizie\, Ivanov caută zadarnic pofta de viață în atracția față de tânăra Sașa. Nici promisiunea unei noi iubiri\, nici suferința soției nu îl animă\, pentru că adevărata sursă a rătăcirii sale nu se află în împrejurări\, ci în propriul spirit epuizat. \nCuvântul regizorului\n„Am lucrat prima oară pe textul Ivanov când eram la Masterul de Regie de la Paris pentru că încă de atunci mă intriga drama acestui om și raportarea sa la cei din jurul său\, dar s-a întâmplat să montez această piesă abia acum\, când am ajuns la vârsta personajului titular. \nVulnerabilitatea lui Ivanov cât și forța autodistrugerii îmi sunt trăiri cunoscute și mă regăsesc în comportamentul său naiv și pasional în același timp. Dorința sa de a se autodepăși\, neasumarea iubirii cât și lupta cu propriul demon interior îl împiedică să fie lucid\, responsabil\, conștient. Ivanov este un « nebun »\, dar ce înseamnă să fii normal în lumea în care trăim? \nÎntr-o eră a psihologiei de Instagram și a individualismului care ucide orice formă de apartenență\, într-o permanentă strategie spre o viață « echilibrată »\, Ivanovul de azi este sufocat de așteptările și satisfacerea nevoilor celorlalți. \nIvanov nu e un erou. Este un exclus prin definiție\, el nu corespunde tiparelor\, e un marginalizat emoțional pentru că încă mai crede în plăcerea misterioasă a vieții de a trăi clipa. E\, totodată\, un alintat și o victimă a propriei existențe\, dar și\, paradoxal\, un călău al celor pentru care simte dragoste carnală\, spirituală\, familială. Ivanov este o creatură\, un suflet zbuciumat de propriile frici și de fantomele trecutului. \nÎn continuitatea căutărilor mele formale actuale\, la intersecția dintre teatru și film\, și în ambiguitatea expunerii realității între adevăr și ficțiune\, am explorat\, împreună cu echipa mea de creație și cu actorii și actrițele trupei naționalului craiovean\, un concept al deconstrucției dramatice\, care să zdruncine mecanismele atât actoricești\, cât și tehnice ale unei teatralități clasice.” \nEugen Jebeleanu \n\n„Procesul particularizării lui Ivanov este cel mai riscant și Vlad Udrescu riscă tot\, e radical și ofensiv\, vulnerabil și cinic. E antierou sau este un monstru? cum declara într-un interviu recent Eugen Jebeleanu. Și una și alta\, dar mai ales e un personaj in progess\, în de/construcție\, el e din familia oamenilor buni care nu pot face bine ai lui Cehov\, despre care vorbea Nabokov. E un exces de luciditate în Ivanov\, și camera de filmat permite o expansiune în captarea momentelor de (auto)demascare. În actul al doilea\, Sașa ia camera și înregistrează spovedania rușinii\, este un moment complet\, intensitatea cu care Monica Ardeleanu Andone\, personajul sonor al spectacolului imaginat de Rémi Billardon\, interpretează Imaginer l’ Amour\, și dansul lui Ivanov\, frumusețe fără sfârșit\, năluca unei iubiri\, zbor seducător care se termină brusc\, viața nouă e doar un vis\, și dezvrăjirea este completă\, Ivanov e mai aproape de autoderiziune decât de autoiluzionare.” \nDaniela Firescu\, Ivanov\, comedia absurdă\, revista Ramuri\, nr. 11/2025\, pag.15
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/ivanov/2026-05-06/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/12/Ivanov-TNCMS.png
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260425T210000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260425T220000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20171003T060000Z
LAST-MODIFIED:20260204T101010Z
UID:10013023-1777150800-1777154400@craiovalive.ro
SUMMARY:Oedip Rege
DESCRIPTION:Oedip rege face parte din tragediile ciclului teban\, Oidiopoidia\, este o tragedie scrisă de Sofocle (cca. 496 – 406 î. Hr.)\, datată în jurul anilor 430-428 î.Hr. Sofocle asimilează mitul Labdacizilor și preia povestea din momentul în care acesta este deja regele Tebei iar cetatea este surprinsă într-un moment limită – epidemia de ciumă din anul 430 î.Hr.\, al doilea an al războiului peloponeziac. Supușii lui Oedip vin la palat\, implorându-l să salveze orașul de molimă. Creon\, cumnatul lui Oedip\, aduce un verdict de la oracolul din Delphi: ciuma nu se va termina până când nu va fi izgonit din cetate ucigașul lui Laios\, fostul rege al Tebei\, ucis cu mulți ani înainte. Oedip este din nou în situația de a salva Teba –  așa cum o făcuse când a învins Sfinxul – și ultimatumul de la Delphi – rezolvă crima\, sau ciuma continuă – face din Oedip propriul său detectiv și judecător. Oedip pornește o anchetă pentru aflarea adevărului despre originea sa: Oedip e fiul lui Laios\, pe care l-a ucis fără să știe cine este și apoi s-a căsătorit cu mama lui\, Iocasta\, care i-a dăruit patru copii. După ce află adevărul\, Iocasta se sinucide iar Oedip își scoate ochii. \nDeclan Donnellan s-a născut în Anglia în anul 1953\, din părinți irlandezi. El a crescut în Londra. \nÎn anul 1981\, Declan și partenerul său Nick Ormerod au înființat compania Cheek by Jowl. Prima producție a companiei a fost The Country Wife și a avut premiera în anul 1981 la festivalul de la Edinburgh. De atunci\, compania a călătorit în toată lumea cu diferite spectacole în engleză\, franceză și rusă.\nÎn anul 1989\, acesta a devenit regizor asociat al Royal National Theatre din Londra. Printre producțiile sale la acest teatru se numără: Fuenteovejuna de Lope De Vega\, Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street de Stephen Sondheim\, The Mandate de Nikolai Erdman și ambele părți ale Angels in America de Tony Kushner.\nDonnellan a regizat pentru Festivalul de la Avignon (Cidul); Maly Drama Theatre din St. Petersburg (The Winter’s Tale)\, Noel Coward Theatre (Shakespeare in Love)\, Piccolo Teatro Milano (The Revenger’s Tragedy) și de asemenea\, Falstaff\, pentru Festivalul de la Salzburg\, împreună cu Claudio Abbado. El a creat și a regizat spectacolele balet Romeo și Julieta și Hamlet pentru Teatrul Balșoi din Moscova.\nDonnellan a scris piesa de teatru Lady Betty și a tradus lucrări scrise de De Musset\, Erdman\, Sofocle și Lermontov.\nEl a primit numeroase premii în Londra\, Moscova\, Paris și New York\, incluzând patru premii Olivier\, Ordinul Charlemagne al Andrei\, Premiul Internațional Stanislavski din Moscova și Leul de Aur din Veneția.\nPrimul său film\, Bel Ami\, co-regizat împreună cu Nick Ormerod și având o distribuție alcătuită din Uma Thurman\, Kristin Scott Thomas\, Christina Ricci și Robert Pattinson\, a avut premiera în anul 2012.\nUrmătoarea sa producție după Oedip Rege va fi Viața e vis de Calderon de la Barca și va avea premiera în Madrid în anul 2022.\nCartea sa\, Actorul și ținta\, a fost publicată în rusă în anul 1999\, iar de atunci a fost tradusă în peste 15 limbi inclusiv: franceză\, spaniolă\, italiană\, germană\, română și mandarină.\nEdiția a treia franceză și cea de-a patra engleză au fost publicate în anul 2018.\nCartea sa scrisă cu Arantxa Vela\, Donnellan on Shakespeare\, va fi publicată în română în 2022.\nO continuare a acestei cărți va fi publicată mai târziu în acest an. Podcasturile sale „not true but useful” prezentate de Cheek by Jowl cu Lucie Dawkins au fost descărcate în peste 100 de țări. \n  \nNick Ormerod a studiat Design Teatral la Wimbledon School of Art.\nEl a înființat Cheek by Jowl împreună cu Declan Donnellan în anul 1981. De atunci\, compania a creat spectacole în peste 400 de orașe. De asemenea\, Cheek by Jowl a primit numeroase premii în întreaga lume.\nPrintre proiectele create de acesta se numără: Fuenteovejuna\, Peer Gynt\, Sweeney Todd\, The Mandate și ambele părți Angels in America  pentru Teatrul Național din Londra; The School for Scandal\, King Lear și Great Expectations (pe care l-a și co-adaptat) pentru Royal Shakespeare Company; The Rise and Fall of the City of Mahagonny pentru English National Opera; Martin Guerre\, Hayfever\, Antigone (West End\, London); Romeo și Julieta și Hamlet pentru Teatrul Balșoi; Falstaff pentru Festivalul de la Salzburg.\nÎn anul 2012\, Ormerod a co-regizat filmul Bel Ami împreună cu Declan Donnellan. \n  \nDespre sacrificiul lui Oedip \n„În ce mod un om care trăiește azi poate să fie atras de miturile antice\, de toată forța tragediei eline? Tragicul nu a dispărut nici o clipă din esența umanității\, pentru că umanitatea îl conține. Și azi\, și în acest timp\, încă sunt eliberate în lume toate darurile negre din cutia Pandorei\, iar erou tragic poate fi socotit orice om care se luptă cu himerele vieții.\nEroul tragic se află la răscruce\, într-un entre-deux care îi este a priori istovitor. Fiinţând la răspântiile dintre luciditate şi iraţional\, dintre sentiment şi conştiinţă\, personajul tragic traversează puncte nevralgice ale existenţei sale. Călătoria lui porneşte dintr-un punct în care totul îi este prielnic\, sfârşind într-un punct unde totul îi devine potrivnic şi mereu fatal. O astfel de călătorie face și Oedip\, iar drumul său către adevăr este şi drumul către desfiinţarea sa ca individ. Pentru Oedip sacrificarea vederii are conotaţii expiatoare. (…) Oedip rămâne tulburătoarea imagine a celui orbit\, fiu şi ucigaş al tatălui său Laios\, rod şi altoi al Iocastei\, (*Radu Stanca\, Oedip salvat\, 1968)\, eroul salvator al cetăţii\, scăldat în strălucire şi glorie\, care este smuls din această stare de grație\, descoperind esenţa existenţei lui vinovate. Pentru ca prăbuşirea lui din înalt să fie cu atât mai sfâşietoare\, destinul îi oferă totul: satisfacția victoriei asupra Sfinxului\, încoronarea\, căsătoria cu Iocasta\, naşterea celor patru copii. Drapat într-un strălucitor văl\, destinul sinistru al lui Oedip îi mistuie întregul neam. Căutând a-şi lumina existenţa prin aflarea originii sale\, Oedip se cufundă în beznă pentru totdeauna.”\n(Haricleea Nicolau / extras din caietul program al spectacolului Oedip rege)
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/oedip-rege/2026-04-25/2/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2017/10/Oedip-Rege-TNCMS.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260424T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260424T210000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20241231T142933Z
LAST-MODIFIED:20260204T100735Z
UID:10013021-1777057200-1777064400@craiovalive.ro
SUMMARY:Trilogia memoriei
DESCRIPTION:Regia\n\n\n\n\n\n\n\nRadu Afrim\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nDistribuția\n\n\n\n\n\n\n\nClaudiu Mihail\nRomaniţa Ionescu\nAlex Calangiu\nVlad Udrescu\nRaluca Păun\nRamona Drăgulescu\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nAndrei Pleșa \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nDe: Arne Lygre \nRegia artistică: Radu Afrim \nTraducere: Carmen Vioreanu \nDecor: Radu Afrim și Daniel Nae \nCostume: Adelina Galiceanu \nCoregrafie: Flavia Giurgiu \nUnivers sonor: Radu Afrim \nVoce live & chitară: Andrei Pleșa \nLighting design: Radu Afrim și Ștefăniță Rezeanu \nButaforie: Daniel Nae și Alina Chervase \nSufleur: Adrian Țîrcă \nProducător delegat: Claudia Gorun \nRegia tehnică: Mihai Manea \nOperatori lumini: Ștefăniță Rezeanu\, Sorin Apetrei \nOperator sunet: Emy Guran \nRecuzită: Monica Dragomir\, Edi Sărăcin\, Nina Răducanu \nCabine: Mariana Săceanu\, Mirela Ștefan\, Lavinia Petec\, Mirela Ungureanu \nMachiaj: Minela Popa\, Mihaela Guran \nMașiniști: Alin Stan\, Nicolae Guran\, Robert Deca\, Mihai Naramzoiu\, Nicușor Dumitrașcu\, George Andrei\, Cristian Ciuca\, Marian Trașcă\, Costinel Uncheșelu\, Costică Șerban\, Iulian Grecu\, Costache Miu \nFoto-Video: Florin Chirea \nFotografii: Albert Dobrin \nPremieră: 25 aprilie 2024 \nLimită de vârstă: 16+ \nEfecte speciale: mașină de fum \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nÎți amintești de noi \nClaudiu Mihail – Tatăl \nRomanița Ionescu – Mama \nAndrei Pleșa – Fiul \nÎntr-o casă izolată de pe malul mării\, trăiește o familie aparent obișnuită – mama\, tatăl și fiul lor\, Marty. Însă\, în această locuință\, se ascund trecuturi și amintiri dureroase. Acțiunea piesei ne poartă prin timp și amintiri\, în care limitele realității devin tot mai șterse. \nTu exiști \nAlex Calangiu – Bărbatul \nVlad Udrescu – Învățătorul \nUn bărbat trăiește o viață dublă\, umbrită de un eveniment tragic. Piesa urmărește conflictele emoționale ale personajelor\, care se zbat între vinovăție și disperare\, încercând să găsească iertare și vindecare în fața propriilor greșeli. \nEu uit \nRaluca Păun – Mama \nRamona Drăgulescu – Fiica \nO mamă singură este vizitată în fiecare zi de fiica sa venită de departe. În pragul nebuniei și a disperării\, mama este chinuită de regrete și de remușcările alegerilor ei. Într-o lume plină de amintiri\, personajele se luptă să găsească alinare și consolare prin puterea memoriilor.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/trilogia-memoriei-2/2026-04-24/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/04/Trilogia-Memoriei-Radu-Afrim.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260423T170000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260423T190000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20250227T163531Z
LAST-MODIFIED:20260204T100628Z
UID:10005536-1776963600-1776970800@craiovalive.ro
SUMMARY:Recitindu-l pe Shakespeare - Recital Emil Boroghină
DESCRIPTION:„Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit” – Recital Emil Boroghină \n„Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit” – spectacol mult apreciat pe care actorul Emil Boroghină l-a susținut în România\, dar și în Belgia\, China\, Germania\, Italia\, Cehia\, Canada\, Ungaria\, Grecia\, SUA. \nDin repertoriu fac parte poemele: Copii eram noi amândoi…\, O\, rămâi\, Fiind băiet păduri cutreieram\, Floare albastră\, Epistolă către Chibici\, Venere şi Madonă\, Epigonii\, Cugetările Sărmanului Dionis\, Din valurile vremii…\, Dorinţa\, Dormi\, Atât de fragedă…\, De ce nu-mi vii…\, Departe sunt de tine\, Peste vârfuri\, Dintre sute de catarge\, Glossa\, Cărţile\, Viaţa\, Scrisoarea I\, Scrisoarea II\, Scrisoarea III\, Scrisoarea IV\, Scrisoarea V\, Luceafărul\, Odă (în metru antic)\, Trecut-au anii\, Mai am un singur dor\, Memento mori. \n\nEmil Boroghină: \n„… poezia lui Eminescu este o obsesie de viaţă şi chiar ultimul meu recital pe care l-am realizat la Tel Aviv din poezia de dragoste a lumii\, de fapt „Dragostea la senectute. Mai tare decât moartea e iubirea …”\, se încheia tot cu trei sonete din Eminescu. Era celebrul poem biblic Cântarea Cântărilor cu care începeam poate cea mai frumoasă pagină de poezie de dragoste a lumii\, după aceea treceam la epoca Renaşterii\, la Dante şi la Ronsard şi Shakespeare\, de fapt erau Dante\, Petrarca\, Michelangelo\, Ronsard\, Shakespeare şi Eminescu şi mă bucur că încheiam cu sonetele lui Mihai Eminescu.” \nMarius Dobrin: \n„Bijutierul Emil Boroghină\, probând acum\, pe lângă dragostea pentru această artă\, îndelunga răbdare în a-și rostui cuvânt lângă cuvânt\, este surprinzător noua generație. Îmi pare semnificativă uimirea unui realizator al unei emisiuni\, la Radio Guerilla\, care după șiruri de tineri actori inivitați într-un format dedicat poeziei\, a descoperit mobilitatea sprintenă a lui Emil Boroghină prin universul liric: totul din memorie! Această uimire a omului de radio spune multe despre o anume caracteristică a prezentului.  Altfel\, contemporani cu o legendă\, putem lua aminte la silueta omului care iese pe poarta casei sale cu grădină\, pornește cu pas chibzuit\, cu capul ușor plecat\, înspre teatru. Totdeauna spre Teatru.” \nIolanda Mănescu: \nÎn 25 septembrie\, în condițiile vitrege ale straniului an 2020\, Emil Boroghină a marcat începutul stagiunii teatrale cu recitalul său „Cântarea Cântărilor” inaugurând în acest fel Teatrul Poesis\, un alt vis împlinit al acestui temerar deschizător de drumuri. Planetele s-au aliniat atunci\, astfel încât\, pentru foarte puțin timp\, s-a permis redeschiderea teatrelor. Momentul a fost plin de magie. Fanta în timp s-a deschis atâta cât să se poată îndeplini\, în anul 80 al existenței împătimitului actor\, dorința sa înfiripată încă de la primii săi pași în teatru. Spectacolul a fost un adevărat omagiu adus Poeziei\, el cuprinzând\, în prima parte\, poemul biblic „A Cântărilor lui Solomon Cântare”\, iar în cea de a doua parte sonete de Dante\, Petrarca\, Michelangelo\, Ronsard\, Shakespeare și Eminescu\, sub titlul „Oricărui suflet cărui domn e dorul”. \nDesigur că Emil Boroghină a gândit inaugurarea Teatrului de Poezie cu acest recital cu mult timp înainte\, când pregătea și programul pe o perioadă mai lungă. Așa cum el fusese cel care\, în toamna lui 2020\, deschisese stagiunea teatrală\, nu a fost\, credem\, deloc întâmplător ca neobositul Emil Boroghină să fie cel care a inaugurat și noul an 2021 prezentând\, pe 15 ianuarie\, în cadrul Teatrului Poesis\, recitalul său „Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit”\, marcând astfel ziua de naștere a poetului și sărbătorind totodată Ziua Culturii Naționale\, îndeplinind o datorie de onoare a oricărui teatru național. Atmosfera a fost cu adevărat miraculoasă – pe scena mare a teatrului\, complet lipsită de decoruri\, drapată în negru\, Emil Boroghină\, aureolat de o lumină ce sporea taina oficierii\, a ținut\, preț de două ore\, întreaga sală cu respirația tăiată\, cufundată în frumusețea versului eminescian.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/recitindu-l-pe-shakespeare-recital-emil-boroghina/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/02/Recitindu-l-pe-Shakespeare-Recital-Emil-Boroghina.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260416T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260416T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20250825T085220Z
LAST-MODIFIED:20260307T213943Z
UID:10014122-1776366000-1776371400@craiovalive.ro
SUMMARY:Gaițele
DESCRIPTION:De Alexandru Kirițescu \nRegia Alexandru Boureanu \nAsistent regie Mirela Cioabă \nVersiunea scenică Carmen Stanciu \nDécor Andreea Simona Negrilă \nCostume Alexandra Constantin \nMuzica Eugen Sandu \nDistribuția A \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Irina Danciu (Wanda Serafim)\, Iulia Colan (Margareta Aldea)\, Iulia Lazăr (Colette Duduleanu)\, Gabriela Baciu (Fräulein)\, Geni Macsim (Lena)\, Ramona Drăgulescu (Zoia)\, Ioana Andone / Cătălina Vînătoru (Zamfira)\, Cătălin Vieru (Mircea Aldea)\, Ștefan Cepoi (Georges Duduleanu)\, Nicolae Vicol (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nDistribuția B \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Costinela Ungureanu (Wanda Serafim)\, Petronela Zurba (Margareta Aldea)\, Alina Mangra (Colette Duduleanu)\, Romaniţa Ionescu (Fräulein)\, Anca Dinu (Lena)\, Corina Druc (Zoia)\, Roxana Mutu (Zamfira)\, Cătălin-Mihai Miculeasa (Mircea Aldea)\, Alex Calangiu (Georges Duduleanu)\, Claudiu Mihail (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nRegia Tehnică Cristian Petec\, Sorin Gruia \nFoto credit: Cristian Floriganță \nSecretar literar Haricleea Nicolau \nSufleor: Adrian Țîrcă\, Ramona Popa \nSunet George Udrea \nLumini Ștefăniță Rezeanu \nData premierei: 19\, 20 Septembrie 2025 \nDurata: 135 min. fără pauză \nGenul spectacolului: Comedie \nData premierei: 22 sept. 2017 \nReluare cu distribuție modificată: 19\, 20 sept. 2025 \n*din distribuție fac parte fetițele Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol în rolurile fetițelor Duduleanu \nPiesa „Gaițele” (sau „Cuibul de viespi”) este una dintre comediile de valoare ale perioadei interbelice din dramaturgia națională\, aparține scriitorului Al. Kirițescu\, iar acțiunea piesei are loc chiar în Craiova. „Gaițele” (1932) este piesa care închide trilogia burgheză a scriitorului\, din care mai fac parte piesele „Marcel și Marcel” (sau „Anișoara și ispita”) și „Florentina”. Dramaturgul Al. Kirițescu creionează portretul savuros al micii burghezii. Poate cea mai apropiată de comedia caragialiană\, prin virulența satirică și valoarea literară incontestabilă\, piesa „Gaițele” reflectă cel mai clar atitudinea critică a scriitorului față de societatea vremii sale. \nFunerarul și viața în tonuri senzațional-comice\, iată rețeta “oltenească” pe care Alexandru Kirițescu (1888-1951) a reușit să ne-o livreze impecabil în cea mai populară piesă a sa\, Gaițele\, una dintre cele mai îndrăgite de generații succesive de spectatori. Deși a scris peste o duzină\, Kirițescu pare autorul unei singure piese\, atât de populară a devenit “Gaițele”\, cu toate că la premieră (1930\, Teatrul Regina Maria) critica l-a făcut “praf”! Camil Petrescu a receptat-o cu indulgență\, dar îi reproșa autorului că folosește expresii franțuzite (cuib de viespi\,  nu “viespar”\, cum zicem noi\, românii…). În perioada proletcultistă\, prin vocea criticilor de direcție\, “Gaițele” devine prilej de\, cum altfel\, înfierare a burgheziei române. \nSingur\, doar Radu Stanca (Note despre Teatrul lui Alexandru Kirițescu\, Tribuna\, 1958) va face o lectură neinfluențată de tonul epocii\, dar Stanca era om de teatru și profesionist pe deasupra. Autorul\, ne informează Mircea Ghițulescu în medalionul dedicat autorului în “Istoria literaturii române. Dramaturgia” (Ed. TracusArte\, 2008)\, nu va încerca nici el să despartă apele de uscat\, nedorind să intre în polemici inutile cu doctrina epocii. Așa zicând\, “farsa morbidă” a supraviețuit de una singură\, în special prin ceea ce Ghițulescu remarca a fi “neobișnuita compoziție sonoră ce poate fi tratată asemenea unei excentrice partituri corale”. \nCele trei oltence\, Aneta\, Zoia și Lena\, îndrăgostite de spectacolul morții celorlalți\, sunt aidoma celor trei Erinii din mitologia greacă (la noi ar fi numite mai simplu\, cobe)\, doar că în cheie minoră\, bavardă\, profețind neantul prin ton vesel-apocaliptic\, dedulcit la țâfnă și sarcasm\, așa cum alții sunt la coliva parastaselor: cea mai bună din lume\, se știe. \nKirițescu e senzațional și azi pentru că\, în bună parte\, nici noi nu ne-am schimbat: ne place să ne dăm în spectacol și reușim de minune.” \nNicolae Coande
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/gaitele-2/2026-04-16/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/08/Gaitele-memento-mori.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260404T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260404T210000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20230117T152145Z
LAST-MODIFIED:20260307T213744Z
UID:10002842-1775329200-1775336400@craiovalive.ro
SUMMARY:1\,2\,3…BÉBÉ
DESCRIPTION:DISTRIBUȚIA:\nCOSMIN RĂDESCU\nGENI MACSIM\nCĂTĂLIN-MIHAI MICULEASA\nCOSTINELA UNGUREANU\nPETRONELA ZURBA\nCORINA DRUC\nde André Roussin \nTraducerea: Raluca Păun \nRegia: Alexandru Boureanu & Raluca Păun \nDecor: Andreea Simona Negrilă \nCostume: Natalia Vasiliev \nRegia Tehnică: Cristi Petec \nSufleor: Adrian Țîrcă \nData premierei: 28 septembrie 2019 \nDurata: 120 min cu pauză \nGenul spectacolului: Comedie \nSinopsis:\nAndre Roussin\, născut la 22 ianuarie 1911 la Marsilia\, fiu de industriaş\, a debutat sub ocupaţie cu prietenul lui\, Louis Ducreux (şi compania teatrală Le Rideau gris)\, înainte de a obţine succesul şi celebritatea cu Une grande fille toute simple (1944)\, Nina\, Le Petit Hutte (1974)\, Les Oeufs d’Autruche (1948)\, Bobosse (1950)\, Lorsque l’Enfant paraît (1951)\, La Mamma (1957)\, Les Glorieuses (1960)\, La Coquine (1961)\, La Voyante (1963)\, La Locomotive (1966). A publicat şi amintiri (Patiences et impatiences\, 1953); Un contentement raisonnable\, 1965) în editura Plon şi Comedies de la Scene et de la ville la editura Calmann-Levy. \nPierre de Boisdeffre\, O istorie vie a literaturii franceze de azi\, Ed. Univers\, 1972 \nZiua în care Charles Jaquet\, ministrul Educației\, Familiei și Culturii\, dușman înfocat al viciului și păcatului\, repurtează un succes politic fulminant închizând bordelurile și interzicând avorturile\, este și ziua în care ajuns acasă primește lovitură după lovitură\, întâi de la fiu\, apoi de la soție. Aceștia au să-i comunice niște vești cel puțin șocante! Cariera sa\, viitorul fiului și nunta fiicei sale sunt în pericol! Singura sa speranță rămâne ca experimentul bio cu iepuroaică să fie negativ! O comedie spumoasă scrisă de André Roussin în anul 1951\, dar extrem de actuală și azi. Un spectacol plin de neprevăzut și de întorsături de situație. \n  \n„Cosmin Rădescu face un rol fermecător\, creând un personaj frivol\, inteligent\, mai degrabă plictisit în relația conjugală\, un moralist în spațiul public\, dar și acasă\, când tot agită în fața copiilor un deget arătător extins\, dar în același timp un spirit atent\, diplomatic\, empatic\, gata să-și susțină băiatul și material\, dar și cu sfaturi: „Ca bărbat trebuie să nu lași urme. Păi\, ce\, ești melc?”. […]\nCând ai un text bun\, pare simplu. Meritul regizorilor Alexandru Boureanu și Raluca Păun tocmai acesta este: că pare simplu\, că totul curge firesc\, că se creează o anume atmosferă\, prin decoruri și costume\, prin lumini și ilustrație muzicală – de la piese franțuzești\, la „Itsy Bitsy Teenie Weenie Yellow Polkadot Bikini”\, că ei\, regizorii\, nu se văd\, au acea discreție rară\, agreabilă\, dacă nu chiar minunată\, de a nu se scoate pe ei în evidență\, ci spectacolul\, actorii.”\nCornel Mihai Ungureanu\, SpectActor nr. 3/2019
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/123bebe/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2023/01/1-2-3-bebe.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260403T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260403T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260204T094854Z
LAST-MODIFIED:20260204T094854Z
UID:10013013-1775242800-1775248200@craiovalive.ro
SUMMARY:Unde mi-e sufletul?
DESCRIPTION:Distribuția: \nAlina Mangra\nMarian Politic\nAngel Rababoc\nCorina Druc\nDragoş Măceşanu\nNicolae Vicol\nŞtefan Cepoi \nScenariu dramatic de Norbert Boda \nDupă texte de Marin Sorescu \nRegia: Norbert Boda \nDecor și costume: Ana Ruxandra Manole \nVideo mapping / animație video: Dana Petre \nColoana sonoră: Radu Dogaru \nAsistent de regie: Cristina Albișoru \nFoto credit: Cristian Floriganță\, Florin Chirea\, Albert Dobrin \nRegizor scenă: Cristian Petec \nSufleor: Anca Maria Ilinca \nData premierei: 19 decembrie 2020 \nDurata: 60 min. \n*Spectacolul face parte din Programul Minimal – Programul RO-Dramaturg\, Proiectul Noi și iar noi. \n*Proiectul câștigător la concursul TINERI REGIZORI ȘI SCENOGRAFI ROMÂNI 2019 \n*Spectacol recomandat persoanelor peste 14 ani \nSinopsis\nCând o femeie nevinovată rămâne fără suflet\, un anchetator îi răscolește trecutul pentru a-l găsi pe cel care i-a furat sufletul. Acesta găsește cinci suspecți pe care îi închide într-o cameră de identificare\, unde sunt interogați. Personajele\, încercând să deslușească acest mister\, descoperă o tragedie care îi va schimba pentru totdeauna. Urmărim o poveste poetică cu tentă polițistă în care un suflet pierdut\, rătăcit în existența sa\, se confruntă cu moartea. \nScenariul dramatic este construit dintr-un conglomerat de poezii pe care Marin Sorescu le-a scris de-a lungul carierei sale. Spectacolul are un caracter comic și dinamic\, dar și filosofic\, reprezentativ scrierilor lui Marin Sorescu prin care se dezbat aspecte ale relației dificile dintre om și moarte. \nNorbert Boda \nNorbert Boda a studiat actoria și masterul în regie la Facultatea de Teatru si Film din Cluj-Napoca si a regizat până în prezent spectacolele: Singurătatea Pietrelor de Flavius Lucăcel / Unteatru\, București; Hai că nu e Cernobîl de Norbert Boda / Teatrul Municipal\, Baia Mare; O Viață Normală de Norbert Boda / Facultatea de Teatru și Film și #Reactorul de creație și experiment\, Cluj-Napoca; Suicidal după texte de Luigi Pirandello / Teatrul Municipal\, Baia Mare; Banda de Stephen Belber / #Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca; Fata din Mașinărie de Stef Smith / Teatrul Anton Pann\, Râmnicu-Vâlcea; Avioane de Hârtie după Elise Wilk / Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca. În anul 2019 a luat premiul cel mai bun actor la Gala Hop. \nCronici\n„Originalitatea debordantă a lui Norbert Boda se transpune aici într-o îmbrățișare creativă de poeme care reușesc să dialogheze între ele și să creeze locuri pentru personajele din versuri răzlețe într-o poveste în care nimic nu este întâmplător. (…) Totul în alb și negru ‒ căci culoarea nu își mai găsește locul în spațiul de după viață – și cu proiecții care dau dinamism unui cadru scenic modest\, unde artificiile nu au rost. Căci moartea nu are nevoie de decoruri.” (Anda Simion\, Viața\, moartea și Sorescu într-un spectacol de Norbert Boda\, revista Scrisul Românesc\, nr. 2 / februarie 2021\, pag. 23)
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/unde-mi-e-sufletul/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/02/Unde-mi-e-sufletul.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260403T103000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260403T120000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20250402T213224Z
LAST-MODIFIED:20260307T212500Z
UID:10013008-1775212200-1775217600@craiovalive.ro
SUMMARY:Prostia omenească
DESCRIPTION:Regia\nAlexandru Boureanu\nDistribuția\nGeni Macsim\nAlina Mangra\nRoxana Mutu\nŞtefan Cepoi\nDragoş Măceşanu\nMircea Mogoșeanu\nGabriel Marciu\nMirela Ștefan \n  \nDupă: Ion Creangă \nText: Bogdan Ulmu \nRegie și scenografie: Alexandru Boureanu \nMuzica: Marius Țeicu \nSecretar literar: Denisa Neațu \nProducător: Claudia Gorun \nSufleor: Ramona Popa \nRegizor tehnic: Mihai Manea \nLumini: Alina Ungureanu \nSunet: George Udrea \nGenul spectacolului: comedie \nData premierei: 20 dec. 2023
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/prostia-omeneasca/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/04/Prostia-omeneasca.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260401T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260401T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260307T212246Z
LAST-MODIFIED:20260307T212246Z
UID:10014117-1775070000-1775075400@craiovalive.ro
SUMMARY:Năpasta
DESCRIPTION:de I. L. Caragiale \nRegia: Kincses Elemér \nScenografia: Lia Dogaru \nRegia scenă: George Dulămea / Cristian Petec \nSufleor: Anca Maria Ilinca \nData premierei: 27 Aprilie 2002 \nDurata: 80 min. \nGenul spectacolului: Dramă \nCel mai longeviv spectacol din repertoriul Teatrului Naţional “Marin Sorescu” a împlinit miercuri\, 20 martie 2013\, 100 de reprezentaţii. \n*spectacolul cu distribuția actuală a avut premiera pe 19 ian. 2018 \nDistribuția: \nMonica Ardeleanu\nCostinela Ungureanu\nAdrian Andone\nDragoş Măceşanu\nCătălin-Mihai Miculeasa \nSinopsis:\nTriunghiul morții\, cu obsesia justiției implacabile și a pedepsei imanente – iată ceea ce face ca suflul dens al acestui spectacol longeviv al TNC să fie resimțit si azi\, la 19 ani de la premieră\, de un public sensibil la tragedia personajelor caragialiene. Anca (Monica Ardeleanu\, Costinela Ungureanu)\, Dragomir (Dragoş Măceşanu)\, Gheorghe (Cătălin Mihai-Miculeasa) și Ion Pădurarul (Adrian Andone) sunt pionii propriului destin\, în care dragostea mincinoasă\, setea de răzbunare și umilitudinea paroxistică reprezintă liantul unei drame pe drept cuvânt clasice. \nCronici:\n„Nebunul asumat este Ion şi în acest rol Adrian Andone îi urmează lui Valentin Mihali\, o adevărată provocare. Strălucit rezolvată. Adrian Andone face o demonstraţie simplă de stări diferite\, cu efecte multiple. Pe deoparte stârneşte râsul\, pentru că\, totuşi\, omul râde şi de manifestările amuzante\, în fond\, ale unui semen afectat psihic\, făcând-o cu seninătate şi fără vreun sens răutăcios… Sunt excelente\, prin simplitate\, trecerile de la omul nebun la cel normal\, sobru\, cu conştiinţă\, ce se împotriveşte violenţei\, pentru ca apoi să revină la forma subumană în care l-a adus nefericita conjunctură a semenilor. \nÎntr-un fel\, această fericită întâmplare a vieţuirii îndelungate a unui spectacol\, impunând o schimbare a distribuţiei\, pentru a-l duce mai departe\, are o dubla semnificaţie. Mai întâi în privinţa efemerului din arta teatrală. Efemerul emoţiei unei reprezentaţii dar şi efemeritatea jocului pe scenă. Actorii îşi trăiesc viaţa în atâtea întruchipări şi acum publicul poate vedea cum unii pleacă şi alţii vin. Au fost Nataşa Raab\, Valentin Mihali\, Constantin Cicort\, Tudorel Petrescu\, de-acum ei rămân în amintirea celor care i-au văzut\, rămân în cronici şi aşa cum i-a imortalizat o filmare. Vocea Nataşei Raab rămâne pe mai departe prezentă în spectacol prin cântecul de final.” \nMarius Dobrin\, La hanul enigmaticei Anca\, revista Spectactor nr. 1/2018
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/napasta/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/03/Napasta.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260331T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260331T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260307T205929Z
LAST-MODIFIED:20260316T123149Z
UID:10014197-1774983600-1774989000@craiovalive.ro
SUMMARY:Epoca post-adevărului
DESCRIPTION:Epoca post-adevărului \nRegia: Alexandru Boureanu \nDistribuția: \nDragoș Andronie \nMatilde Baxter \nMaria Popa \nAndrada Ercenik \nRegia: Alexandru Boureanu \nScenografia: Alina Chervase \nRegia tehnică: Doru Ispas \nVideo: Florin Chirea \nProducător delegat: Claudia Gorun \nSinopsis\nÎn interiorul unei societăți de salubritate\, printre pubele și mopuri\, se conturează conflictul dintre Radu\, un angajat care face postări vehemente pe Facebook\, și colegele sale Irina și Mara. \nTextul\, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale\, provoacă ideea de „adevăr”: acesta curge acum prin notificări\, se topește în share-uri și poate unge sau coroda relații. Dialogul\, presărat cu ironii și accente cotidiene\, construiește o atmosferă tensionată. Sub lumina rece a telefoanelor și a unei ambiguități care nu se rezolvă\, rămân întrebări despre ce înseamnă să-ți spui adevărul în văzul tuturor\, chiar când rănești prin acuzații și jigniri… Și\, poate cel mai important\, adevărul tău este și adevărul celorlalți? \n 
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/epoca-post-adevarului/2026-03-31/2/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/03/Epoca-post-adevarului.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260330T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260330T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20240514T150922Z
LAST-MODIFIED:20260127T125338Z
UID:10012931-1774897200-1774902600@craiovalive.ro
SUMMARY:Reconstituirea
DESCRIPTION:Distribuția\n\n\n\n\n\n\n\nCătălin-Mihai Miculeasa\nIulia Colan\nNicolae Vicol\nRaluca Păun\nRomaniţa Ionescu\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nDavid Drugaru\nRobert Ioan \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nConcept: Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru \nRegia artistică: Catinca Drăgănescu \nText de: Catinca Drăgănescu \nScenografie fizică\, VR/AR & lighting design: Ciprian Făcăeru \nCostume și consultant scenografie: Lia Dogaru \nDezvoltare software Reconstituirea VR/AR: Augmented Space Agency (Dan Făcăeru și Sabin Serban) \nCompoziție muzicală originală și sound design: Cristian Vieriu (interior 8) \nComunicare Proiect: Bad Unicorn (Monica Felea) \nManager Proiect: George Albert Costea \nAsistent regie: Despina Remediaki \nAsistent scenografie (costume): Adelina Galiceanu \nRegia tehnică: Mihai Manea \nSufleor: Ramona Popa \nSunet: Emy Guran \nLumini: Alina Mitrache/Marian Tudorache \nVideo: Florin Chirea/Orlando Buda \nSupratitrare: Emi Chirea \nData premierei: 27 sept. 2024 \nDurata spectacolului: 90 min. fără pauză \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n”Reconstituirea” este inspirat din filmul cu același nume regizat de Lucian Pintilie și alte opere impregnate de spiritul anilor ‘68.\nTineri din colțuri diferite ale lumii chestionează propria identitate și felul în care funcționează lumea din jurul lor. Dragostea\, arta și revoluția se amestecă într-un carusel de emoții și experiențe. Ar putea fi 1968\, sau ar putea fi acum. Revolta e în aer\, revoluția e o stare de spirit\, „la vie est plus forte que l’imagination”.\nSpectacolul este parte a proiectului #ACuTe\, co-finanțat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene\, proiect care reunește 14 organizații europene de top din domeniul teatrului și al cercetării\, cu scopul de a dezvolta producții de teatru experimental\, folosind tehnologii digitale inovative.\n#acuteproject #performingarts #newtechnology #creative.eu #tncms \nPentru mine\, Reconstituirea e un fel de ars poetica\, despre cele două mari iubiri ale vieții mele: teatrul și revoluția. Cred în arta care prinde spiritul epocii și simt că pe aici pulsează omenirea azi: suntem într-un moment de cotitură\, simțim cu toții nevoia de schimbare\, ne frustrează autoritatea\, politicul\, vrem o lume nouă\, dar spre deosebire de 1968 nu avem o reprezentare a sa. Și libertatea poate fi o formă de constrângere\, asta e revelația secolului 21\, avem toate tentațiile astea pe masă\, putem să ne trăim viețile oricum\, dar individul nu contează în marea ordine a lucrurilor. Lumea pare că se învârte fără noi. Ne lipsesc idealismul\, viziunea\, utopia. Așa că am făcut un spectacol despre toate acestea\, și despre ceva ce am adorat în viziunea lui Lucian Pintilie: „forța de electroșoc moral a artei”. \nReconstituirea este un exercițiu de conștiință\, despre cum se simt protestul\, autoritatea\, dragostea\, o călătorie prin timp și spațiu care ne oferă posibilitatea de a experimenta cum se simte multi-realitatea în care trăim\, un portal spre conștiința celuilalt\, celorlalți\, altora. „Un om e liber când hotărăște să fie liber”– cred că ar trebui să ne spunem asta în fiecare zi\, suntem creatorii lumii în care trăim și de asta creația și revoluția sunt de fapt același lucru. Pentru mine\, cel puțin. \nM-a fascinat întotdeauna Lucian Pintilie\, l-am considerat mentorul meu ales. Am scris un doctorat despre el\, mi-am definit arta un „teatru al conștiinței” ca reacție la universul lui. Mă întorc în teatrul meu de debut după 12 ani și lucrez poate cel mai personal\, mai sincer\, mai acut spectacol al meu. E un moment special. Lucrez cu o echipă fantastică de creatori. Sunt un om – artist fericit. Reconstituirea reconstituie sufletul și conștiința mea. Îl dedic bunicilor mei\, Mariana și Alexandru Petculescu – de la care am învățat că „doar visătorii pot schimba lumea\, doar visătorii”. – Catinca Drăgănescu
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/reconstituirea/2026-03-30/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/05/Reconstituirea-spectacol-TNCMS.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260328T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260328T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20250825T091505Z
LAST-MODIFIED:20260307T210758Z
UID:10014116-1774724400-1774729800@craiovalive.ro
SUMMARY:O noapte furtunoasă
DESCRIPTION:după Ion Luca Caragiale\nRegia: Alexandru Boureanu și Raluca Păun\nConsultanță scenografie: Lia Dogaru\n\nRegia tehnică: Sorin Gruia \nSunet: George Udrea \nLumini: Alina Mitrache \nSufleor: Adrian Țîrcă \nSecretar literar: Denisa Neațu \nProducător: Marius Pîrlea \n\nDistribuția:\nIulia Colan\nRomaniţa Ionescu\nGabriel Marciu\nMircea Mogoșeanu\nMarian Politic\nCosmin Rădescu\nCătălin-Mihai Miculeasa\nNicolae Vicol\n\n\nIon Luca Caragiale (1852 – 1912) este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi români. Încă din tinerețe a făcut parte din lumea teatrală românească\, unchii săi au fost Costache și Iorgu Caragiale (actori și directori de trupe teatrale). A făcut figurație în spectacolele Teatrului Național\, astfel avea voie să asiste gratuit la reprezentații. Caragiale a fost sufleor și corector tipografic\, cea de-a doua meserie i-a dăruit „groaza de greșeală de tipar” pe care a păstrat-o toată viața. Începuturile literare pot fi încadrate între anii 1877 și 1879\, atunci când publica ce scria în „Ghimpele”\, „Timpul” și diverse reviste umoristice ale vremii. Caragiale a fost și director al Teatrului Național din București între 1888 și 1889. Comediile lui constituie o satiră realistă a societății defectuoase în care a trăit. Această satiră cuprinde aspecte ale mișcării de jos în sus pe scara socială\, mișcarea celor dornici să parvină\, cei lacomi de putere și de bani\, a celor „lipsiți de omenie și de caracter”.\n\nCaragiale a vizitat de câteva ori Craiova\, pentru teatru sau afaceri politice! Caragiale a editat la Craiova ziarul conservator „Doljul” (1879)\, s-a reîntors în 1883 pentru o operațiune similară\, iar în stagiunea 1886-1887 a asistat la repetițiile spectacolului O scrisoare pierdută\, cu un impresionant rol „Cetățeanul turmentat” făcut de Ion Anestin\, prietenul său de inimă. A revenit în 1896\, când a susținut conferința „Păreri literare” și a păstrat mereu Craiova în suflet.\n\nÎn 1912\, I. L. Caragiale împlinea 60 de ani și a fost invitat de Emil Gîrleanu\, directorul Naționalului craiovean\, să fie omagiat aici. Aflat la Berlin\, dramaturgul și-a dat acordul pentru reprezentarea integralei pieselor sale pe scena Naționalului și a cerut suma de 2000 de lei. Gîrleanu spera ca Nenea Iancu să vină la Craiova\, însă n-a fost să fie. Lui Gîrleanu\, care insista să fie prezent la Craiova\, Caragiale îi răspundea abil că „aniversarea nu era prevăzută în contract”! S-au jucat în acel an\, primăvara și toamna\, „D-ale Carnavalului” și „Conu Leonida față cu reacțiunea” (spectacol-coupé)\, „O noapte furtunoasă”\, „O scrisoare pierdută”\, „Năpasta”\, „9 aprilie”\, monolog în proză în lectura lui V. Eftimiu și E. Gîrleanu. Caragiale acordase Craiovei dreptul de a-i juca piesele în toată România\, „în afară de București și Iași”!\n\n Revista SpectActor\, nr. 2/ mai-august 2023
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/o-noapte-furtunoasa-2/2026-03-28/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/08/O-Noapte-Furtunoasa-TNCMS.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260327T170000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260327T190000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20231229T162343Z
LAST-MODIFIED:20260127T124841Z
UID:10002961-1774630800-1774638000@craiovalive.ro
SUMMARY:De la Ovidiu la Mihai Eminescu - Recital Emil Boroghină
DESCRIPTION:DE LA OVIDIU LA MIHAI EMINESCU – RECITAL EMIL BOROGHINĂ
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/de-la-ovidiu-la-mihai-eminescu-recital-emil-boroghina/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2022/12/De-la-Ovidiu-la-Mihai-Eminescu-2.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260325T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260325T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260127T124521Z
LAST-MODIFIED:20260307T210325Z
UID:10012926-1774465200-1774470600@craiovalive.ro
SUMMARY:Crimă la Conacul Haversham - Comedie cu bucluc
DESCRIPTION:Crimă la Conacul Haversham – Comedie cu bucluc – regia Alexandru Boureanu
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/crima-la-conacul-haversham-comedie-cu-bucluc/2026-03-25/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/01/Crima-la-Conacul-Haversham.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260302T170000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260302T193000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260220T212118Z
LAST-MODIFIED:20260224T094458Z
UID:10014042-1772470800-1772479800@craiovalive.ro
SUMMARY:Iona
DESCRIPTION:IONA – REGIA ILIE GHEORGHE – VIDEOPROIECȚIE \n\n 2 martie | ora 17:00 | Sala Atelier\n Videoproiecția spectacolului IONA (2016)\nCu Ilie Gheorghe\n\n\n\nDupă premiera monodramei din stagiunea 1994-1995\, Marin Sorescu declara:\n „Sunt un vechi admirator al actorului Ilie Gheorghe. În Iona el a făcut un spectacol extraordinar. Cred că-i cel mai frumos spectacol cu Iona care s-a realizat până acum.”\n\n\n Videoproiecția face parte din evenimentul  SORESCU 90\, la Național . Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova își omagiază patronul spiritual\, Marin Sorescu\, la 90 de ani de la naștere\, printr-o serie de evenimente speciale care vor avea loc în perioada 28 februarie – 2 martie 2026.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/iona/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Film
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/02/Iona.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260226T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260226T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20241231T141732Z
LAST-MODIFIED:20260114T155400Z
UID:10012849-1772132400-1772137800@craiovalive.ro
SUMMARY:Țara lui Gufi
DESCRIPTION:De: Matei Vișniec \nVersiune scenică: Dan Tudor \nRegie\, ilustrație și muzică originală: Dan Tudor \nScenografie: Lia Dogaru \nAsistență scenografie: Adelina Galiceanu \nCoregrafie: Florin Fieroiu \nConcept și animație video: Ștefan Triculete\, Mihai Manea \nMakeup: Minela Popa\, Mihaela Guran \nDistribuția: Gufi – Nicolae Vicol\, Marțafița – Alina Mangra\, Iola – Alexandra Francu\, Bubi – Nicolae Poghirc\, Zeno – Ștefan Cepoi\, Lulu – Angel Rababoc\, Macabril – Cosmin Rădescu/Dragoș Măceșanu\, Slujitor și Bucătar – Gabriel Marciu\, Robderouă – Ionuț Botoroagă\, Țonțonel – Adrian Tudor\, Gârneață – Răzvan Rusan\, Firfirică – Emilian Teofil Stănică\, Străjer – Dragoș Andronie\, Străjer – Andrei Dobre\, Străjer – Mihai Manea\, Străjer – Mișu Nărămzoiu\, Străjer – Constantin Ciuică \nSecretar literar: Denisa Neațu \nProducător: Marius Pîrlea \nSufleor: Ramona Popa \nRegizor tehnic: Mihai Manea \nOperator Video: Florin Chirea \nLumini: Marian Tudorache \nSunet: George Udrea \nDurata spectacolului: 100 de min. fără pauză \nGenul spectacolului: basm comic pentru toate vârstele \nPiesa de teatru Țara lui Gufi a fost scrisă în timpul regimului comunist din România\, o perioadă marcată de opresiune politică\, cenzură și control asupra libertății de exprimare. Țara lui Gufi este o piesă de teatru care spune povestea unei lumi fantastice\, populate de personaje ciudate și amuzante\, în care realitatea și fantezia se împletesc într-un mod neașteptat. Piesa combină umorul cu momente de reflecție profundă\, explorează teme legate de condiția umană\, libertate și conformism\, într-un mod metaforic. Acțiunea se desfășoară într-un univers oniric\, unde personajele trăiesc într-o lume controlată de Gufi. Piesa este o reflexie asupra puterii\, manipulării și pierderii identității în fața sistemelor autoritare. \n„Condiția regizorului este una de interpret și a doua de creator. Țara lui Gufi imaginată de mine mi-aș dori să arate așa cum a gândit-o Matei Vișniec\, să nu-și piardă sufletul și sensul scriiturii autorului\, pentru că dumnealui a provocat această bucurie de a mă implica în acest proiect și apoi\, la nivel de fantezie scenică\, să-mi aparțină. \nȚara lui Gufi este o țară în care puful de păpădie zboară și nu e văzut\, unde norii sunt pe cer\, dar nu pot să fie văzuți\, unde luna\, soarele\, stelele există\, însă oamenii nu se pot bucura de acest minunății\, până la un moment dat când cineva le „ridică pleoapele”. \nExistă o punte spirituală peste ani… în urmă cu trei decenii\, la absolvirea facultății\, monologul Sufleurul fricii m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de scriitorul Matei Vișniec\, dar întâlnirea noastră recentă a declanșat o altă curiozitate: care este acea scriitură a lui Matei Vișniec care ar avea nevoie de mine pentru a căpăta dimensiunea spectaculară dorită de autor?! Răspunsul este chiar Țara lui Gufi\, spectacolul nostru\, care s-a născut din dorința copilărească de a descoperi cât mai multe situații imaginate sau provocate de excepționalul text al autorului\, cu permanentă grijă pentru dimensiunea candidă\, jucăușă a acestuia. \nDacă ești atras neapărat de ceea ce e rău și pui accentul greșit\, poate fi pierdut tocmai umorul\, carisma personajelor\, condiția deosebită a limbajului cu multe jocuri de cuvinte savuroase\, cu proverbe românești\, din această piesă care intră într-o categorie a textelor dificil traductibile. \nÎntâlnirea cu actorii fantastici ai trupei Naționalului craiovean a declanșat alegerea acestui text\, devenind una dintre cele mai frumoase și fericite întâmplări artistice ale parcursului meu regizoral\, o bucurie nemaipomenită.” \nDan Tudor \nŢara lui Gufi – o poveste personală cu… tîlc \n„În urmă cu peste 40 de ani\, cînd am scris Ţara lui Gufi\, românii nu întrezăreau nici o lumină la orizont iar deprimarea era generală. Pentru mine literatura însemna unicul spaţiu de libertate\, iar textele subversive singura formă de rezistenţă pentru ca spălarea pe creier operată de regimul comunist să nu devină totală. \nŢara lui Gufi este singura mea piesă care rezistă cu încăpăţînare la traducere. Au existat încercări\, inclusiv din partea mea\, dar se pierde prea mult din savoarea invenţiilor de limbaj. \nMă bucur ca un copil bătrîn întrucît regizorul Dan Tudor „reciteşte” scenic această piesă a mea de tinereţe şi că montarea este găzduită de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. Scena craioveană mi-a adus\, din 1989 încoace şi alte bucurii. Pentru ea am scris\, de exemplu\, piesa Occident Express în contextul unui interesant program propus de Convenţia Teatrală Europeană. \nRevenind la Gufi şi la povestea mea plasată într-o imaginară ţară a orbilor… Sincer să fiu\, niciodată\, de la căderea comunismului încoace\, nu mi-a fost atît de frică precum îmi este astăzi că noi forme de orbire sunt posibile. Din acest punct de vedere ceea ce scriam în urmă cu peste patru decenii rămîne perfect valabil ca mesaj: dacă nu vom şti să deschidem ochii nu vom şti într-o bună zi cum să deschidem cuşca în care ne va închide orbirea.” \nMatei Vişniec
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/tara-lui-gufi/2026-02-26/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2024/12/Tara-lui-Gufi.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260225T180000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260225T193000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20230917T073752Z
LAST-MODIFIED:20260101T100141Z
UID:10006062-1772042400-1772047800@craiovalive.ro
SUMMARY:Păsări de nisip
DESCRIPTION:DISTRIBUȚIE:\nALINA MANGRA\nROXANA MUTU\nMARIA POPA\nMIRCEA MOGOȘEANU\nCOSMIN RĂDESCU\nDRAGOŞ MĂCEŞANU\nGABRIEL MARCIU\nRegie Alexandru Boureanu \nCo-regie Raluca Păun \nText Cristi Nedelcu \nScenografie Lia Dogaru \nConcept video Florin Constantinescu \nProducător delegat: Claudia Gorun \nFoto credit: Cristian Floriganță\, Florin Chirea \nRegie tehnică: Mihai Manea / Cristian Petec \nLumini: Ovidiu Mustață\, Ștefăniță Rezeanu \nOperator sunet: George Udrea / Emy Guran \nOperator video: Florin Chirea/Orlando Edward \nMakeup: Minela Popa\, Mihaela Guran \nData premierei: 29 iunie 2023 \nUn polițist care alege să încalce una dintre regulile de bază ale meseriei sale. Un complice de meserie îi alimentează indecizia. Fără să își dea seama\, realitatea nu mai este ceea ce pare a fi. Cum se poate ajunge ca fiica lui să fie ademenită de indivizii de care ar trebui s-o protejeze\, conform „fișei postului”? Conflicte apparent minore degenerează treptat până când mai multe vieți sunt distruse. Cel care o seduce și o exploatează este un tânăr dreamer – ca și ea. Visul se sparge – viețile distruse nu mai pot fi recuperate decât în amintire. \nCuvântul autorului \n„Textul Păsări de nisip este a doua mea incursiune în universul relațiilor părinți-adolescenți\, după Paso Doble. Cred că este una dintre problemele importante ale societății de azi. Și nu numai de azi. În definitiv\, și Romeo și Julieta este o piesă despre relația dintre tineri și părinți. Cumva\, pentru mine este încă un mister cum adolescenții rebeli de ieri se transformă în părinții care nu se înțeleg cu adolescenții rebeli de azi. Iar aceste probleme care\, știu\, sunt de când lumea\, se suprapun\, sau mai bine spus se împletesc cu tarele societății de azi.” \nPăsări de nisip nu este doar un text despre traficul de persoane și despre cum ajunge cineva în acest malaxor de vieți și destine. Este și o încercare de a pune în fața societății de azi o oglindă.” (Cristi Nedelcu)
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/pasari-de-nisip/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2023/09/Pasari-de-nisip-TNCMS.png
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260213T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260213T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20250210T101434Z
LAST-MODIFIED:20260101T095652Z
UID:10005218-1771009200-1771014600@craiovalive.ro
SUMMARY:Cântarea Cântărilor - Recital Emil Boroghină
DESCRIPTION:Cântarea Cântărilor – Teatrul Poesis\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nDistribuția\n\n\n\n\n\n\n\n\nRecital al actorului EMIL BOROGHINĂ\, Societar de Onoare al Teatrului Naţional Craiova \nCoordonator artistic: Alina Hiristea \nCoordonator literar: Nicolae Coande \nEditare video: Ciprian Duică \nSonorizare: Marius Marciu \nLumini: Dodu Ispas \nOperator video: Florin Chirea \nRegia tehnică: Cristian Petec \nDurata: 1h 15min \n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\nEmil Boroghină şi un mirabil spectacol teatral – poetic \nCântarea Cântărilor – Primul teatru de poezie din România \nLa inițiativa domnului Emil Boroghină\, societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu”\, pe 25 septembrie\, la Craiova\, ia naștere Teatrul POESIS\, primul de acest fel înființat în România. Primul spectacol al noii instituții va fi susținut la data sus amintită\, la sala Amza Pellea\, de fondatorul teatrului\, dl. Emil Boroghină. Spectacolul-premieră Cântarea Cântărilor\, unul dintre marile poeme de dragoste ale lumii\, va fi urmat de o selecție de sonete din operele lui Dante\, Petrarca\, Michelangelo\, Ronsard\, Shakespeare și Eminescu făcută de Emil Boroghină. Despre personalitatea acestuia\, George Banu se exprima la superlativ: „La Emil Boroghină\, ceea ce captivează e o sonoritate de violoncel /…/: în spatele versurilor identificăm discreția subtil modulată a unui interpret ce se expune în toată umanitatea sa! Recitalul e și o radiografie afectivă.” \nÎn actuala formulă\, Teatrul POESIS este un Program al Teatrului Național „Marin Sorescu” și al Teatrului „C. Nottara” din București susținut de managerii Alexandru Boureanu\, respectiv Marinela Țepuș\, și de directorul artistic al teatrului craiovean\, Vlad Drăgulescu. \nLansarea noului Program Teatrul Poesis reprezintă\, în acest moment\, un demers unic în peisajul teatral românesc; în Europa există de mai mult timp câteva astfel de teatre\, precum Maison de la Poésie din Paris sau Teatrul  Poème din Bruxelles. Fuzionarea poeziei cu imaginile și muzica\, întrupată de prezența actorilor creează o sinteză a artelor prin limbajul imediat\, viu al teatrului. \nNoul recital al actorului Emil Boroghină\, Societar de onoare al Teatrul Naţional Craiova\, şi-a potenţat şi amplificat admirabil un nucleu tematic gândit şi împlinit sub semuul unui binom de o unicitate exemplară a fiinţei umane: Eros şi Poesis.\nNemântuit – încă – şi pătimaş îndrăgostit de poezie\, slujite cu un rar devotament de peste şase decenii\, provocator\, cum a rămas\, Emil Boroghină propune\, acum\, un fel de pariu cu un substrat de sfidare a memoriei noastre suferinde sub asediul unui ev marcat de o generalizată liberalizare a superficialităţii şi cancanului mediatic. Pariul subînscrie o interogaţie\, cu substrat retoric\, anume dacă\, în paradigma atâtor dezavuări\, sub pretextul derobării de marile lecţii ale tradiţiei\, Poezia mai este şi în ce fel posibilă. Şi cum mai poate fi autentificat un astfel de test orgolios dacă nu asociind-o\, mai ales sub semnul uneia dintre speciile sale cele mai exigente\, sonetul\, Iubirii.\nGândit astfel\, spectacolul propune un parcurs oarecum singular de la neobişnuitele versuri ale „Cântării cântărilor”\, cu senzualismul lor amoros integrat\, cu un gust încă misterios\, Sfintei Scripturi\, trecând prin Dante\, Petrarca\, Michelangelo\, Ronsard\, Shakespeare şi sfârşind cu Eminescu. Un ceas şi ceva de flux al unei recitări cu o impedanţă în aparenţă egală întreţin atenţia la acelaşi palier de acuitate.\nImpresia cea mai covârşitoare a acestui spectacol-experiment a fost\, pentru mine\, cea a unei continuităţi organice verificabile în egală măsură sub aspectul poeticităţii şi al filonului tematic. Se decantează astfel\, îmi pare\, un adevăr axiomatic prin care eros şi poesis\, ca instanţe constitutive ale fiinţei umane\, înfnmtă Timpul şi\, de asemenea\, îl transcend prin înfruntarea victorioasă a morţii. Poezia\, în ipostaze glorioase datorate geniului omenesc distribuit unora dintre cei mai hărăziţi destinatari ai săi\, îşi găseşte sălaş în intimitatea noastră cea mai tainică\, neatinsă de scurgerea ireparabilă a Vremii. Şi a vremurilor.\nCă dialogul îndrăgostit dintre mire şi mireasă i-a determinat pe mulţi exegeţi avizaţi să ah·ibuie Cântării lui Solomon epitetul de … teatru poetic justifică încă şi mai deschis opţiunea lui Emil Boroghină. Cu Dante şi Petrarca\, sonetistul Michelangelo dăltuind cu pana în marmora cuvântului\, cu Shakespeare cauţionând eternitatea poetică a iubirii anulând orice tentaţie a finititudinii existenţiale\, dar şi cu cele\, relativ puţine\, dar mirabile sonete eminesciene ce-ar trebui să-i umilească pe detractorii săi post-modernizaţi”\, întregul parcurs recitativ capătă\, pe rând\, măsura unui imn\, a unui omagiu\, ca şi a unui mai mult decât oportun memento al spiritului creator surprins în câteva pagini exemplare ale istoriei sale.\nCa în atâtea prilejuri\, surd la sirenele demoralizante ale modei şi ale mondenităţii\, Emil Boroghină îşi susţine\, cu o iubire trudnică\, ataşamentul său constant faţă de Marea Bibliotecă a Poeziei\, cu un gust selectiv ce-i poartă spectacolul până spre fonna unui singular evangheliar al erosului transfigurat liric. \n(George Popescu Cuvântul libertăţii\, 16 martie 2015) \n  \nÎn gravul\, austerul peisaj al cărţilor canonice din Vechiul Testament\, străbătut îndeobşte de figuri venerabile\, pioase\, răsare privirilor uimite ale neavizaţilor\, ca o întrebare mereu deschisă\, superba\, rara floare a Cântării cântărilor (Şir haşirim). Graţioasa poveste de iubire dintre regele Solomon şi Sulamita\, oacheşa păstoriţă\, este una din cele mai vechi pastorale din istoria literaturii universale\, păstrând\, în străvechea ei structură toată prospeţimea şi spontaneitatea mişcării unor suflete care se cheamă\, se găsesc\, se pierd şi se regăsesc\, după înaltele legi nescrise ale dragostei.\nCa în marea poezie a lumii\, aici nu mai e vorba de simple figuri de retorică\, ci de simboluri care revelă adâncimile arhetipale\, unice\, esentiale ale iubirii.\nCa la Dante\, bunăoară\, dincolo de sensul unei poezii imediate\, de accesibilitate nemijlocită\, depăşind elementele denotaţiilor simple\, trecem pe treptele poeziei cele mai înalte care transfigurează. Eroul devine astfel mirele etern\, ea este mireasa veşnică\, iar întâlnirea lor este nunta\, hierogamia\, taina supremă a unirii\, cu valenţe cosmice şi adânc psihice\, tălmăcită ca atare în filosofii antice. Forţa iubirii reuneşte elementele cosmosului\, cosmicizează lumea\, fuzionează elementele\, după cum lipsa iubirii generează durere\, haos\, sterilitate. Chemarea care răsună în toate rândurile poemei este una care anunţă şi cheamă toate elementele lumii\, de la macro-la microcosmos şi până în străfundurile sufletului\, la unitatea originară\, la începătoarea patrie a spiritului. Iubirea străluceşte astfel ca o făgăduinţă supremă a refacerii fiinţei originare în perfecţiunea ei întreagă. Iar nunta\, simbol suprem\, adevărată sărbătoare a spiritului\, încununează marea\, tainica iubire dintre făpturi\, părţi\, fragmente care aspiră să redevină unitate\, totalitate\, în feluri le metaforice în care o spuneau şi Platon şi Paul din Tars ori chiar alchimiştii medievali\, referindu-se la nunta elementelor. Şi această plenitudine a făgăduinţei spiritului\, adăugată frumuseţii poetice propriu-zise\, dă vechiului poem ebraic valoarea capodoperelor literaturii universale.\nSonetele relevă\, ca pagină de lirică excepţională\, rezultatele cufundării în lumea amintirii\, exprimate în valori muzicale şi incantatorii de o calitate sugestivă unică. \nZoe Dumitrescu – Buşulenga
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/cantarea-cantarilor-recital-emil-boroghina/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/02/Cantarea-Cantarilor-Emil-Boroghina.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260124T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260124T203000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20220904T190550Z
LAST-MODIFIED:20260101T095211Z
UID:10006176-1769281200-1769286600@craiovalive.ro
SUMMARY:Profu' de religie
DESCRIPTION:Spectacolul „Profu’ de religie” abordează maniera în care adevărul poate fi interpretat și manipulat în diverse feluri astfel încât sensul său devine relativ. Credința într-un adevăr unic se sparge în zeci de bucăți. La ora de religie\, profesorul le cere elevilor să spună care este definiția adevărului; de aici pornește o adevărată dispută și controversă. Una dintre eleve\, Mara\, cu o imaginație peste media clasei\, susține că adevărul este relativ și că fiecare om își are adevărul său. După ora de religie\, când Mara nu a putut să-și impună punctul de vedere\, o convinge pe una dintre colegele sale\, Anca\, de faptul că profesorul de religie a atins-o într-un mod necuviincios pe genunchi. Este felul în care un copil își ia revanșa asupra autorității\, plutind între fantezia personală și realitatea mistificată. Anca nu a văzut ceea ce s-a întâmplat sau ceea ce nu s-a întâmplat\, dar se lasă convinsă și chiar manipulată de Mara să redea faptele povestite dirigintelui clasei. Familiile copiilor îngroașă confuzia\, iar mass-media\, din dorința de a da evenimentului propriu-zis un grad de veridicitate\, va produce tulburări și confuzii în plus. Reacția adulților potențează negativ confuzia copiilor într-o lume în care adevărul și minciuna se subminează reciproc. Este războiul tuturor contra tuturor. \nREGIA:\nBOBI PRICOP \nDISTRIBUTIA:\nMARIAN POLITIC\nROMANIŢA IONESCU\nRALUCA PĂUN\nCĂTĂLIN VIERU\nDRAGOŞ MĂCEŞANU \nde Mihaela Michailov \nRegia: Bobi Pricop \nScenografia: Bobi Pricop \nMuzica: Bobi Pricop \nRegia Tehnică: George Dulămea \nSufleor: Ramona Popa \nData premierei: 03 Noiembrie 2013 \nDurata: 75 min \nGenul spectacolului: Comedie \n  \nPREMII:\nPremiul Publicului – Festivalul de Teatru „New plays from Europe” de la Wiesbaden\, Germania – 24 iunie 2014. \nBobi Pricop – Premiul pentru Cea mai bună regie – Festivalul de Teatru Scurt Oradea\, 2014\, ediția a XX-a – Bobi Pricop. \nBobi Pricop – Premiul pentru Cea mai bună regie – Festivalul de Teatru EXCELSIOR TEEN-FEST\, 2015 \nPremiul „Mihai Mihail” pentru Modernitatea spectacolului – Festivalul Național de Comedie de la Galați\, oct. 2015 \nActrița Romanița Ionescu a fost nominalizată la Premiul UNITER 2014 pentru Cea mai bună actriță în rol secundar\, pentru rolurile Mara\, mama Marei\, Psiholog\, Prezentator TV
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/profu-de-religie/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2022/09/Profu-de-religie-TNCMS.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260124T170000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260124T183000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20230917T083054Z
LAST-MODIFIED:20260101T094943Z
UID:10003083-1769274000-1769279400@craiovalive.ro
SUMMARY:Treptele Unirii - recital Emil Boroghină
DESCRIPTION:„Treptele Unirii” face parte\, alături de recitalul „Sunt suflet în sufletul neamului meu – Limba română este patria mea” al aceluiaşi actor\, \, dintr-un Proiect realizat în parteneriat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova şi Teatrul Nottara din Bucureşti\, dedicat sărbătoririi Centenarului făuririi Marii Uniri şi desăvârşirii Statului Naţional Unitar Român. \nDe menţionat că „Treptele Unirii”\, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu a avut premiera în anul 2017 la cel de al XXI-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia și a fost prezentat la Teatrul Nottara din Bucureşti și la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova în cadrul celei de a V-a ediţii a Festivalului Internaţional „Adrian Păunescu”. \nRecitalul „Treptele Unirii” a fost prezentat și la Paris\, Bruxelles\, Haga și Viena\, la invitaţia Institutelor Culturale Româneşti din Paris\, Bruxelles şi Viena şi Ambasadelor României în Franţa\, Belgia\, Olanda şi Austria. \nReferindu-se la scenariul recitalului „Treptele Unirii” Academicianul Răzvan Theodorescu spunea: „De la etnogeneza românească până astăzi\, trecând prin epopeea luptei pentru independenţă şi pentru unire\, versurile poeţilor români aleşi de Emil Boroghină reprezintă o cunună pe creştetul Românei eterne”\, iar cunoscutul critic de teatru Doina Papp scria imediat după reprezentaţia de la Bucureşti: „Recitalul Treptele Unirii vine în întâmpinarea Centenarului din 2018. Peste 30 de poeţi şi-au amestecat glasurile în acest imn când liturgic\, când triumfal\, când melancolic\, când zglobiu şi pur precum acela din poezia populară\, pentru a întări constanţa unei conştiinţe de neam pe care uneori ne facem că am pierdut-o pentru că ne e greu să o suportăm. Aş fi vrut să desprind un fir roşu din mesajul îngândurat al recitalului pe care actorul Emil Boroghină ni-l dăruieşte odată cu mărturia de suflet al bunului român care este. L-am ales pe acesta. Aveţi dreptul să-l căutaţi pe acela al Ariadnei ascultându-l pe actor”.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/treptele-unirii/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2023/09/Treptele-Unirii.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260122T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260122T230000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20230917T082513Z
LAST-MODIFIED:20260101T093708Z
UID:10003792-1769108400-1769122800@craiovalive.ro
SUMMARY:câine cu om. câine fără om
DESCRIPTION:REGIE\, VIDEO ȘI UNIVERS SONOR:\nRADU AFRIM\nDISTRIBUȚIA:\nALEX CALANGIU\nGEORGE ALBERT COSTEA\nRAMONA DRĂGULESCU\nROMANIŢA IONESCU\nIULIA LAZĂR\nGENI MACSIM\nALINA MANGRA\nCLAUDIU MIHAIL\nCĂTĂLIN-MIHAI MICULEASA\nRALUCA PĂUN\nTAMARA POPESCU\nVLAD UDRESCU\nCOSTINELA UNGUREANU\nPETRONELA ZURBA\nADRIAN TUDOR\nMIHAI VIȚĂ\nun spectacol pe texte de Lia Bugnar\, Dan Coman\, Simona Goşu\, Maria Manolescu\, Oana Pellea\, Radu Tudoran și Radu Afrim \nRegie\, video și univers sonor: Radu Afrim \nScenografie: Irina Moscu \nCoregrafie: Flavia Giurgiu \nEfecte video & animație: Cristian Niculescu \nAsistentă de regie: Claudia Gorun \nAsistentă de scenografie: Gloria Bucătaru \nMake-up: Minela Popa\, Mihaela Guran \nDesign lumini: Dodu Ispas \nvideo oameni și câini: Orlando Edward \nCu: Alex Calangiu\, George Albert Costea\, Ramona Drăgulescu\, Romanița Ionescu\, Iulia Lazăr\, Geni Macsim\, Alina Mangra\, Claudiu Mihail\, Cătălin-Mihai Miculeasa\, Raluca Păun\, Tamara Popescu\, Vlad Udrescu\, Costinela Ungureanu\, Petronela Zurba\, Adrian Tudor\, Mihai Viță \nSufleor: Adrian Țîrcă \nDurata spectacolului: \nPartea I – 1h 50 min \nPauza – 20 min \nPartea a II-a – 2h \nData premierei: 9 octombrie 2021 \nSinopsis\n„Despre câini. Povești cu câini. Monoloage pentru câini. Convorbiri cu câini. Poeme pentru câini. Astăzi am fost la un adăpost pentru câini de lângă oraș. Cu toți actorii. Documentare pentru roluri. Câteva ore de tandrețe oferite câinilor din adăpost. Prea puține. Ședință foto. Filmări. Speranțe oferite câinilor. Și la final\, abandonul. Fiecare cu ale lui. La repetiția de seară însă\, nu s-a putut lucra nimic. Ceva din actori rămăsese acolo.” (Radu Afrim\, în timpul perioadei de repetiții) \nCronici\n„câine cu om. câine fără om” e un spectacol ce îţi amplifică toate sentimentele din cotloane\, pe care prea rar le scoţi la lumină. După această întâlnire cu un personaj principal canin multiplicat în multe oglindiri ale umanităţii sale\, te simţi mai puţin om\, tu\, cu toate meritele\, manierele\, procedurile tale inteligente şi gadgeturile care îţi ies din buzunare. Şi când ţi speli ruşinea odată cu mâinile şi faţa\, îţi iei inima în dinţi şi clăbuceşti şi măcar câteva din straturile de piei sintetice pe care ţi le-ai lipit sârguincios peste simţiri şi nu îţi mai e atât de frică de visele\, putinţele\, neliniştile şi slăbiciunile tale.\nAlina Epîngeac\,\ncronică apărută în https://epingeac.wordpress.com/2021/10/11/caine-cu-om-caine-fara-om-om-cu-suflet-om-fara-minciuni\ncâine cu om. câine fără om are ceva din drumul prin / spre infern din Apocalypse Now. Infernul singurătăţii (umane)\, infernul disponibilităţii (canine) sfârşind însângerată. Poate că e un diagnostic prea dur\, poate alţi spectatori au văzut altfel. \nNu e deloc un spectacol comod. Nici de privit\, nici de jucat. Nu atât scenografia (Irina Moscu)\, discretă & justă\, nici proiecţiile video sau animaţia (Cristian Niculescu)\, nici măcar pregnantul univers sonor (regizorul\, desigur) induc senzaţiile de mai sus. E vorba\, în prima rând\, de text (stilul de a dramatiza al lui Afrim privilegiază enorm cuvintele\, din nuvela originală\, aproape nimic nu se taie\, totul se rosteşte) şi\, desigur\, de interpretarea actoricească. Cândva fragil\, Afrim e\, în acest caz\, neobişnuit de brutal. \nOricât de puternice imaginile cu câinii de la adăpostul craiovean îmbrăţişând actorii în fotografii proiectat pe peretele alb din adâncul spaţiului de joc în debutul spectacolului\, oricât de impresionantă cadenţa paşilor bătrânului câine ce amuşinează lumina în episodul final\, nimic nu egalează duritatea vorbelor\, semnificaţia tăcerilor\, caracterul intens abraziv al gesturilor (coregrafia: Flavia Giurgiu) şi vocilor actorilor. \nMihai Brezeanu\, Liternet.ro\nhttps://agenda.liternet.ro/articol/25816/Mihai-Brezeanu/Toamna-cu-catelul-caine-cu-om-caine-fara-om.html\n“La Teatrul Național din Craiova\, Radu Afrim face din „cîine cu om. cîine fără om“ un spectacol în care pune în valoare forța unei trupe pe care aș îndrăzni să spun că a coagulat-o în ultimii ani. Sînt momente care m-au tulburat. Care m-au lăsat cu gura căscată în gîndul lui Afrim ca regizor\, ca scriitor\, ca artist care scoate în prim plan actori impecabili ca Vlad Udrescu\, Alex Calangiu\, Claudiu Mihail\, un registru nou pentru Romanița Ionescu\, un recital al lui George Albert Costea\, o nouă poziționare a Tamarei Popescu și a Iuliei Lazăr. Hingherul de Radu Tudoran poate fi oricînd un spectacol mare\, de sine stătător. Bijuterii sînt și Ochiuc de Dan Coman\, Fragil de Simona Goșu\, Noaptea dintre ani de Radu Afrim. Am văzut acest spectacol de aproape patru ore cu o sală plină\, atît cît permit restricțiile\, în care nimeni nu părea să respire\, un fluid fantastic ținea în transă actorii și spectatorii și mi se pare sensul teatrului acest „împreună“. Actorii lui Afrim sînt seduși de propunera lui și i se dăruiesc fără niciun fel de rezervă\, pînă la capăt.” \nElogiul luminii sau cîte ceva din anul 2021 (II) \nMarina Constantinescu\nRomânia literară nr. 6/2022 \nRadu Afrim a construit întregul spectacol pe ideea legăturii de viață dintre om și câine. Exercițiul pe care l-a propus actorilor\, de a fi mereu în ipostaza de câine\, uneori unul singur\, de multe ori aproape toți\, este unul de empatie inductivă. Fără idealizări. Sunt momente în care avem mârâiturile și încleștarea fălcilor\, colții fiind percepuți în funcționalitatea lor… Am urmărit captivat jocul actorilor în ipostaza canină. A fost mereu o întrerupere a deplinei întruchipări. \nMarius Dobrin\, Două mușcături și-o tragedie\, fără a uita de poezie\, SpectActor 3/2021 \n  \n„La Teatrul Național din Craiova\, Radu Afrim face din „cîine cu om. cîine fără om“ un spectacol în care pune în valoare forța unei trupe pe care aș îndrăzni să spun că a coagulat-o în ultimii ani. Sînt momente care m-au tulburat. Care m-au lăsat cu gura căscată în gîndul lui Afrim ca regizor\, ca scriitor\, ca artist care scoate în prim plan actori impecabili ca Vlad Udrescu\, Alex Calangiu\, Claudiu Mihail\, un registru nou pentru Romanita Ionescu\, un recital al lui George Albert Costea\, o nouă poziționare a Tamarei Popescu și a Iuliei Lazar. Hingherul de Radu Tudoran poate fi oricînd un spectacol mare\, de sine stătător. Bijuterii sînt și „Ochiuc” de Dan Coman\, „Fragil” de Simona Goșu\, „Noaptea dintre ani” de Radu Afrim.\nAm văzut acest spectacol de aproape patru ore cu o sală plină\, atît cît permit restricțiile\, în care nimeni nu părea să respire\, un fluid fantastic ținea în transă actorii și spectatorii și mi se pare sensul teatrului acest „împreună“. Actorii lui Afrim sînt seduși de propunera lui și i se dăruiesc fără niciun fel de rezervă\, pînă la capăt.”\nMarina Constantinescu\, Revista România literară\, Nr. 6/2022 \nElogiul luminii sau cîte ceva din anul 2021 (II)
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/caine-cu-om-caine-fara-om/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2022/05/caine.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala I. D. Sîrbu Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260111T180000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260111T200000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20260108T174827Z
LAST-MODIFIED:20260108T174827Z
UID:10012716-1768154400-1768161600@craiovalive.ro
SUMMARY:ISCOADA Talks
DESCRIPTION:ISCOADA Talks la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova\nDemocratizarea artelor spectacolului – Social media ca amfiteatru global\n\n\n Duminică\, 11 ianuarie\n 18:00 – 20:00\n Foaier\n Intrare liberă\n\n\nSocial media a devenit o scenă globală\, unde performativitatea\, rolurile și identitățile se construiesc continuu. Ce mai înseamnă teatrul într-o lume în care „totul e spectacol”? Mai există culise? Și poate teatrul rămâne un spațiu al întâlnirii nemediate?\n\n\nVă invităm la o discuție despre teatru și noile forme de expresie artistică\, inspirată de ideile lui Erving Goffman despre „viața cotidiană ca spectacol”.\n\n\n Invitați:\n• Alexandru Boureanu\n• Alexandra Mihaela Dancs\n• George Albert Costea\n\n\n Moderator: Laura-Maria Ilie (ISCOADA)\n\n\nEvenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de Platforma ISCOADA\, în cadrul programului multianual „ISCOADA – Hub de cercetare culturală”.\n\n\nVă așteptăm la dialog!
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/iscoada-talks/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Foaier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Conferință
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/01/ISCOADA-Talks.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Foaier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20251226T170000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20251226T180000
DTSTAMP:20260723T130927
CREATED:20251112T085939Z
LAST-MODIFIED:20251123T225523Z
UID:10012550-1766768400-1766772000@craiovalive.ro
SUMMARY:Povestea Spărgătorului de Nuci
DESCRIPTION:SPĂRGĂTORUL DE NUCI – O EXPERIENȚĂ IMERSIVĂ DE CRĂCIUN\nInstalație performativă\n\n\nÎn inima Târgului de Crăciun din Craiova\, Teatrul Național „Marin Sorescu” se transformă într-un tărâm al fanteziei: o lume vie\, în care publicul pășește în povestea Spărgătorului de nuci.\nAceastă instalație-spectacol reimaginează povestea Spărgătorului de nuci într-o experiență senzorială completă\, unde muzica\, lumina\, și mișcarea se împletesc pentru a crea un univers magic.\nInspirată de tema visului și a copilăriei care refuză să se stingă\, instalația propune o călătorie care dezvăluie noi ipostaze ale personajelor lui Hoffmann: Spărgătorul\, Marie\, Regele Șobolan.\nPublicul este invitat să exploreze\, să se piardă și să se regăsească printre fragmentele visului. Fiecare pas devine o descoperire\, fiecare privire – o poartă către o altă realitate.\n\n\nCu: Theodora Bălan/Diana Petec.\n\n\n„Spărgătorul de nuci” – o experiență pentru toate simțurile\, un Crăciun trăit altfel.\n Teatrul Național „Marin Sorescu”\, Craiova\n Date disponibile șibilete: https://ebilet.tncms.ro/ebilet sau laAgenția Teatrală\, Str. A. I. Cuza\, nr.11.\n Durata: 1 h.\n* Preț pentru copii ( bilete achiziționate de la agenție): 15 lei.\n\n\n Un proiect de Vlad Drăgulescu\nIlustrații de Ștefan Triculete.
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/povestea-spargatorului-de-nuci/2025-12-26/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Foaier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/11/Povestea-Spargatorului-de-Nuci.jpg
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Foaier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
END:VCALENDAR