BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Craiova Live - ECPv6.15.18//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://craiovalive.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru Craiova Live
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20270328T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20271031T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260415T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260415T203000
DTSTAMP:20260423T230724
CREATED:20250825T085220Z
LAST-MODIFIED:20260307T213943Z
UID:10014121-1776279600-1776285000@craiovalive.ro
SUMMARY:Gaițele
DESCRIPTION:De Alexandru Kirițescu \nRegia Alexandru Boureanu \nAsistent regie Mirela Cioabă \nVersiunea scenică Carmen Stanciu \nDécor Andreea Simona Negrilă \nCostume Alexandra Constantin \nMuzica Eugen Sandu \nDistribuția A \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Irina Danciu (Wanda Serafim)\, Iulia Colan (Margareta Aldea)\, Iulia Lazăr (Colette Duduleanu)\, Gabriela Baciu (Fräulein)\, Geni Macsim (Lena)\, Ramona Drăgulescu (Zoia)\, Ioana Andone / Cătălina Vînătoru (Zamfira)\, Cătălin Vieru (Mircea Aldea)\, Ștefan Cepoi (Georges Duduleanu)\, Nicolae Vicol (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nDistribuția B \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Costinela Ungureanu (Wanda Serafim)\, Petronela Zurba (Margareta Aldea)\, Alina Mangra (Colette Duduleanu)\, Romaniţa Ionescu (Fräulein)\, Anca Dinu (Lena)\, Corina Druc (Zoia)\, Roxana Mutu (Zamfira)\, Cătălin-Mihai Miculeasa (Mircea Aldea)\, Alex Calangiu (Georges Duduleanu)\, Claudiu Mihail (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nRegia Tehnică Cristian Petec\, Sorin Gruia \nFoto credit: Cristian Floriganță \nSecretar literar Haricleea Nicolau \nSufleor: Adrian Țîrcă\, Ramona Popa \nSunet George Udrea \nLumini Ștefăniță Rezeanu \nData premierei: 19\, 20 Septembrie 2025 \nDurata: 135 min. fără pauză \nGenul spectacolului: Comedie \nData premierei: 22 sept. 2017 \nReluare cu distribuție modificată: 19\, 20 sept. 2025 \n*din distribuție fac parte fetițele Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol în rolurile fetițelor Duduleanu \nPiesa „Gaițele” (sau „Cuibul de viespi”) este una dintre comediile de valoare ale perioadei interbelice din dramaturgia națională\, aparține scriitorului Al. Kirițescu\, iar acțiunea piesei are loc chiar în Craiova. „Gaițele” (1932) este piesa care închide trilogia burgheză a scriitorului\, din care mai fac parte piesele „Marcel și Marcel” (sau „Anișoara și ispita”) și „Florentina”. Dramaturgul Al. Kirițescu creionează portretul savuros al micii burghezii. Poate cea mai apropiată de comedia caragialiană\, prin virulența satirică și valoarea literară incontestabilă\, piesa „Gaițele” reflectă cel mai clar atitudinea critică a scriitorului față de societatea vremii sale. \nFunerarul și viața în tonuri senzațional-comice\, iată rețeta “oltenească” pe care Alexandru Kirițescu (1888-1951) a reușit să ne-o livreze impecabil în cea mai populară piesă a sa\, Gaițele\, una dintre cele mai îndrăgite de generații succesive de spectatori. Deși a scris peste o duzină\, Kirițescu pare autorul unei singure piese\, atât de populară a devenit “Gaițele”\, cu toate că la premieră (1930\, Teatrul Regina Maria) critica l-a făcut “praf”! Camil Petrescu a receptat-o cu indulgență\, dar îi reproșa autorului că folosește expresii franțuzite (cuib de viespi\,  nu “viespar”\, cum zicem noi\, românii…). În perioada proletcultistă\, prin vocea criticilor de direcție\, “Gaițele” devine prilej de\, cum altfel\, înfierare a burgheziei române. \nSingur\, doar Radu Stanca (Note despre Teatrul lui Alexandru Kirițescu\, Tribuna\, 1958) va face o lectură neinfluențată de tonul epocii\, dar Stanca era om de teatru și profesionist pe deasupra. Autorul\, ne informează Mircea Ghițulescu în medalionul dedicat autorului în “Istoria literaturii române. Dramaturgia” (Ed. TracusArte\, 2008)\, nu va încerca nici el să despartă apele de uscat\, nedorind să intre în polemici inutile cu doctrina epocii. Așa zicând\, “farsa morbidă” a supraviețuit de una singură\, în special prin ceea ce Ghițulescu remarca a fi “neobișnuita compoziție sonoră ce poate fi tratată asemenea unei excentrice partituri corale”. \nCele trei oltence\, Aneta\, Zoia și Lena\, îndrăgostite de spectacolul morții celorlalți\, sunt aidoma celor trei Erinii din mitologia greacă (la noi ar fi numite mai simplu\, cobe)\, doar că în cheie minoră\, bavardă\, profețind neantul prin ton vesel-apocaliptic\, dedulcit la țâfnă și sarcasm\, așa cum alții sunt la coliva parastaselor: cea mai bună din lume\, se știe. \nKirițescu e senzațional și azi pentru că\, în bună parte\, nici noi nu ne-am schimbat: ne place să ne dăm în spectacol și reușim de minune.” \nNicolae Coande
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/gaitele-2/2026-04-15/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/08/Gaitele-memento-mori.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260416T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260416T203000
DTSTAMP:20260423T230724
CREATED:20250825T085220Z
LAST-MODIFIED:20260307T213943Z
UID:10014122-1776366000-1776371400@craiovalive.ro
SUMMARY:Gaițele
DESCRIPTION:De Alexandru Kirițescu \nRegia Alexandru Boureanu \nAsistent regie Mirela Cioabă \nVersiunea scenică Carmen Stanciu \nDécor Andreea Simona Negrilă \nCostume Alexandra Constantin \nMuzica Eugen Sandu \nDistribuția A \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Irina Danciu (Wanda Serafim)\, Iulia Colan (Margareta Aldea)\, Iulia Lazăr (Colette Duduleanu)\, Gabriela Baciu (Fräulein)\, Geni Macsim (Lena)\, Ramona Drăgulescu (Zoia)\, Ioana Andone / Cătălina Vînătoru (Zamfira)\, Cătălin Vieru (Mircea Aldea)\, Ștefan Cepoi (Georges Duduleanu)\, Nicolae Vicol (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nDistribuția B \nRaluca Păun (Aneta Duduleanu)\, Costinela Ungureanu (Wanda Serafim)\, Petronela Zurba (Margareta Aldea)\, Alina Mangra (Colette Duduleanu)\, Romaniţa Ionescu (Fräulein)\, Anca Dinu (Lena)\, Corina Druc (Zoia)\, Roxana Mutu (Zamfira)\, Cătălin-Mihai Miculeasa (Mircea Aldea)\, Alex Calangiu (Georges Duduleanu)\, Claudiu Mihail (Ianache Duduleanu)\, Mircea Mogoșeanu (un tânăr)\, Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol (fetiţele Duduleanu) \nRegia Tehnică Cristian Petec\, Sorin Gruia \nFoto credit: Cristian Floriganță \nSecretar literar Haricleea Nicolau \nSufleor: Adrian Țîrcă\, Ramona Popa \nSunet George Udrea \nLumini Ștefăniță Rezeanu \nData premierei: 19\, 20 Septembrie 2025 \nDurata: 135 min. fără pauză \nGenul spectacolului: Comedie \nData premierei: 22 sept. 2017 \nReluare cu distribuție modificată: 19\, 20 sept. 2025 \n*din distribuție fac parte fetițele Gloria Vărzaru\, Ava Vicol și Romana Vicol în rolurile fetițelor Duduleanu \nPiesa „Gaițele” (sau „Cuibul de viespi”) este una dintre comediile de valoare ale perioadei interbelice din dramaturgia națională\, aparține scriitorului Al. Kirițescu\, iar acțiunea piesei are loc chiar în Craiova. „Gaițele” (1932) este piesa care închide trilogia burgheză a scriitorului\, din care mai fac parte piesele „Marcel și Marcel” (sau „Anișoara și ispita”) și „Florentina”. Dramaturgul Al. Kirițescu creionează portretul savuros al micii burghezii. Poate cea mai apropiată de comedia caragialiană\, prin virulența satirică și valoarea literară incontestabilă\, piesa „Gaițele” reflectă cel mai clar atitudinea critică a scriitorului față de societatea vremii sale. \nFunerarul și viața în tonuri senzațional-comice\, iată rețeta “oltenească” pe care Alexandru Kirițescu (1888-1951) a reușit să ne-o livreze impecabil în cea mai populară piesă a sa\, Gaițele\, una dintre cele mai îndrăgite de generații succesive de spectatori. Deși a scris peste o duzină\, Kirițescu pare autorul unei singure piese\, atât de populară a devenit “Gaițele”\, cu toate că la premieră (1930\, Teatrul Regina Maria) critica l-a făcut “praf”! Camil Petrescu a receptat-o cu indulgență\, dar îi reproșa autorului că folosește expresii franțuzite (cuib de viespi\,  nu “viespar”\, cum zicem noi\, românii…). În perioada proletcultistă\, prin vocea criticilor de direcție\, “Gaițele” devine prilej de\, cum altfel\, înfierare a burgheziei române. \nSingur\, doar Radu Stanca (Note despre Teatrul lui Alexandru Kirițescu\, Tribuna\, 1958) va face o lectură neinfluențată de tonul epocii\, dar Stanca era om de teatru și profesionist pe deasupra. Autorul\, ne informează Mircea Ghițulescu în medalionul dedicat autorului în “Istoria literaturii române. Dramaturgia” (Ed. TracusArte\, 2008)\, nu va încerca nici el să despartă apele de uscat\, nedorind să intre în polemici inutile cu doctrina epocii. Așa zicând\, “farsa morbidă” a supraviețuit de una singură\, în special prin ceea ce Ghițulescu remarca a fi “neobișnuita compoziție sonoră ce poate fi tratată asemenea unei excentrice partituri corale”. \nCele trei oltence\, Aneta\, Zoia și Lena\, îndrăgostite de spectacolul morții celorlalți\, sunt aidoma celor trei Erinii din mitologia greacă (la noi ar fi numite mai simplu\, cobe)\, doar că în cheie minoră\, bavardă\, profețind neantul prin ton vesel-apocaliptic\, dedulcit la țâfnă și sarcasm\, așa cum alții sunt la coliva parastaselor: cea mai bună din lume\, se știe. \nKirițescu e senzațional și azi pentru că\, în bună parte\, nici noi nu ne-am schimbat: ne place să ne dăm în spectacol și reușim de minune.” \nNicolae Coande
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/gaitele-2/2026-04-16/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/08/Gaitele-memento-mori.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260418T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260418T203000
DTSTAMP:20260423T230724
CREATED:20260127T123747Z
LAST-MODIFIED:20260317T223049Z
UID:10014198-1776538800-1776544200@craiovalive.ro
SUMMARY:Iubitul meu dușman
DESCRIPTION:Iubitul meu dușman\nDistribuția: \nIulia Colan\nGeorge Albert Costea\nRomaniţa Ionescu\nIulia Lazăr\nCătălin-Mihai Miculeasa\nMircea Mogoșeanu\nRoxana Mutu\nRaluca Păun\nCosmin Rădescu\nVlad Udrescu \nde: Gianina CĂRBUNARIU \nRegia artistică: Gianina CĂRBUNARIU \nScenografia: Adrian GANEA \nMuzica: Oscar UNGVARI \nGrafică afiș: Levente BENEDEK \nDistribuția: Iulia Colan (Sabina)\, George Albert Costea (Radu)\, Romanița Ionescu (fantoma Elenei Ceaușescu\, fantoma Annei Bathory\, fantoma tabloului împușcat)\, Iulia Lazăr (Iulia)\, Cătălin-Mihai Miculeasa (Doru)\, Mircea Mogoșeanu (Vlad)\, Roxana Mutu (Ioana)\, Raluca Păun (Marcela)\, Cosmin Rădescu (Ștefan)\, Vlad Udrescu Victor\, Fantoma lui Pârvulescu) \nSecretar literar: Haricleea Nicolau \nRegie scenă: Mihai MANEA \nSunet: Dan FENEȘAN \nLumini: Ștefăniță REZEANU\, Marian TUDORACHE \nVideo: Florin Chirea\, Eduard Sărăcin \nSufleur: Ramona POPA \nProducător: Marius PÎRLEA \nDurata: 120 de min fără pauză \nGenul spectacolului: comedie neagră \n„Temele pe care le-am explorat în Iubitul meu dușman sunt recurente în spectacolele la care am lucrat în ultimii zece ani: invadarea spațiului public de către discursuri care dezbină\, neîncrederea tot mai mare\, chiar ruptura dintre diferite clase sociale\, nevoia de a cerceta și de a înțelege în prezent consecințele unor evenimente din trecutul recent românesc și european\, rolul artei în acest context tot mai complicat politic\, dificultatea de a imagina împreună\, ca societate\, un viitor. Ce este nou este plasarea disputelor într-un „tablou de familie”\, care adună perspective diverse\, fiecare dintre ele reclamând propriul adevăr\, cu diferite argumente ce țin de experiența personală\, de rolul „primit” în societate după 1989\, dar și de capacitatea de a căuta și de a filtra informațiile contradictorii generate în online în ultimii ani. \nDe multe ori\, pentru spectacolele la care lucrez fac documentare prin interviuri sau cercetare în arhive\, colaborez cu sociologi\, istorici și antropologi\, mă inspir din investigații jurnalistice. Într-un moment în care mulți dintre noi vor să audă povești simple\, în care să creadă fără a dedica prea mult timp cercetării\, a chestiona realitatea și felul în care ea este falsificată a devenit un act de eroism. Iar în contextul în care opiniile cele mai vocale se doresc a fi și cele mai corecte\, deținătoare ale adevărurilor absolute\, devine din ce în ce mai dificil să percepem cine sunt impostorii și care sunt agendele lor. Peste tot în lume\, jurnaliștii care încearcă să își facă meseria și să informeze corect sunt\, tot mai des\, ținta atacurilor\, a intimidărilor\, a cenzurii. Situația lor reflectă\, de fapt\, situația de asediu în care se află democrația. Mi-am dorit să cercetez o parte din mecanismele prin care s-a creat și se creează această nouă lume. \nScenariul exista în bună parte înainte de începerea repetițiilor\, l-am montat într-o primă versiune la Teatrul Național din Slovacia\, în 2025\, după o documentare de aproape un an în cele două țări. Ajunsă la Craiova\, împreună cu echipa artistică a Teatrului Național „Marin Sorescu”\, am continuat reflecția asupra realităților care se desfășoară sub ochii noștri\, nu doar în România\, ci peste tot în lume. Am încercat să prelucrăm experiența noastră comună într-un spectacol care să lanseze întrebări publicului contemporan\, în speranța că un dialog între noi\, toți cei care împărțim scena socială\, este încă posibil. De altfel\, spațiul scenic imaginat de scenograful Adrian Ganea este\, în același timp\, o piață publică\, o sufragerie a unei familii și\, uneori\, chiar o sală de teatru. \nSunt foarte recunoscătoare Teatrului Național din Craiova că mi-a oferit oportunitatea de a crea acest spectacol în România\, pentru spectatorii săi\, într-un moment în care\, pentru mine ca artistă\, a gândi\, a râde\, a ne emoționa\, a pune întrebări împreună sunt gesturi simple\, însă cu o imensă valoare regeneratoare.” \nGianina Cărbunariu \nSinopsis\nÎn Iubitul meu dușman\, Gianina Cărbunariu plasează acțiunea într-o reuniune de familie din ajunul Crăciunului\, într-o casă de vacanță din România. Membrii unei familii și câțiva prieteni apropiați se întâlnesc pentru a petrece sărbătorile și a pregăti botezul unui copil. Discuțiile aparent obișnuite despre viața de zi cu zi alunecă treptat în dispute despre Revoluția din 1989\, comunism\, conspirații politice și identitate națională. Pe măsură ce tensiunile cresc\, realitatea cotidiană este invadată de fantomele trecutului\, apar în scenă Elena Ceaușescu\, Anna Bathory\, Jean Pârvulesco. Personajele se confruntă cu propriile prejudecăți\, nostalgii și teorii contradictorii despre istorie și prezent. Piesa explorează modul în care trecutul continuă să bântuie prezentul și felul în care conflictele ideologice se mută\, subtil\, în intimitatea sufrageriilor\, în conversațiile dintre cei apropiați. \nPornind de la cercetări realizate în România și Slovacia\, spectacolul Iubitul meu dușman își propune să investigheze mecanismele dezinformării și ale polarizării sociale\, lansând întrebarea dacă\, într-o lume marcată de conflicte și propagandă\, mai este posibil să găsim o poveste comună care să ne apropie\, nu să ne dezbine. \n 
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/iubitul-meu-dusman/2026-04-18/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/webp:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2026/01/Iubitul-meu-dusman.webp
ORGANIZER;CN="Teatrul Na%C8%9Bional Marin Sorescu Craiova":MAILTO:secretariat@tncms.ro
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Amza Pellea Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260419T190000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260419T203000
DTSTAMP:20260423T230724
CREATED:20251023T180602Z
LAST-MODIFIED:20260413T132500Z
UID:10012173-1776625200-1776630600@craiovalive.ro
SUMMARY:O scrisoare pierdută
DESCRIPTION: PREMIERĂ “O SCRISOARE PIERDUTĂ” – după I.L. Caragiale\n Sala Atelier – Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Bilete: https://ebilet.tncms.ro/ebilet sau la agenția teatrală\, Str. A.I.Cuza\, nr.11.Regie și concept: Catalin VieruDistribuția: Cosmin Dolea\, Petrișor Diamantu\, Darko Huruială\, Valentin Stefan Motroc\nCaragiale Evergreen / 2025 version\nIstoria nu se repetă\, ci mai degrabă nimic nu se schimbă\, căci omul își perpetuează metehnele.În montarea Tipografia Hub\, „O scrisoare pierdută” devine o radiografie lucidă și incomod de actuală a puterii și a complicităților masculine\, o reflecție despre mecanismele prin care societatea românească – mereu „în reconstrucție” – rostogolește aceleași tipare ale vanității\, trădărilor și compromisului.Caragiale nu mai este doar un cronicar ironic al moravurilor politice de altădată\, ci un observator contemporan al unei lumi care pare să nu fi învățat nimic din trecut.Personajele devin oglinzi deformate ale prezentului nostru: politicieni\, prieteni\, rivali și victime ale propriei ipocrizii.Printr-o abordare vizuală și interpretativă minimalistă\, dar încărcată de semnificație\, spectacolul propune o imagine a unei lumi aflate între ruine și reconstrucție – un spațiu în care adevărul devine negociabil\, iar râsul ascunde adesea disperarea.„O scrisoare pierdută”\, în versiunea Tipografia Hub\, este\, în fond\, o întrebare adresată nouă înșine: cât de mult s-a schimbat\, cu adevărat\, lumea noastră politică și cât de mult s-a schimbat universul nostru moral de la Caragiale încoace?\n-————————————————TIPOGRAFIA HUB\, un proiect cultural susținut de Maternitatea MaDonna Maria Craiova\, SOCOTEANU & POPA – societate civilă de avocaţi\, Ginecho-Centru medical pentru sănătatea femeii\, Polisea.Parteneri media: New Age Advertising\, Epic Prints\, White Point
URL:https://craiovalive.ro/eveniment/o-scrisoare-pierduta-2/
LOCATION:Teatrul Național Craiova – Sala Atelier\, Str. A. I. Cuza\, nr. 11\, Craiova\, Dolj\, 200585\, România
CATEGORIES:Teatru
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://craiovalive.ro/wp-content/uploads/2025/10/O-scrisoare-pierduta.jpg
ORGANIZER;CN="Tipografia":MAILTO:tipografiahub@gmail.com
GEO:44.3186661;23.8003743
X-APPLE-STRUCTURED-LOCATION;VALUE=URI;X-ADDRESS=Teatrul Național Craiova – Sala Atelier Str. A. I. Cuza nr. 11 Craiova Dolj 200585 România;X-APPLE-RADIUS=500;X-TITLE=Str. A. I. Cuza\, nr. 11:geo:23.8003743,44.3186661
END:VEVENT
END:VCALENDAR