Văduva veselă
9 decembrie de la 19:00 la 22:00
Văduva Veselă
Franz Lehár
- Premieră mondială: Theater an der Wien, 25 decembrie 1905
- Durată: aprox. 3h – două pauze
- Menţiuni: Spectacol în limba română
Operetă în trei acte compusă de Franz Lehár.
Libretul de Victor Léon și Leo Stein, după comedia Atașatul de ambasadă a lui Henri Meilhac.
Spectacol al Operei Române Craiova pe scena Cercului Militar
Scenografia: Răsvan Drăgănescu
Coregrafia: Erna Marin
Baronul Mirko Zeta – Dan Cornescu
Valencienne – Mariana Bulicanu
Contele Danilo Danilowitsch – Petrișor Efrem
Hanna Glawari – Renata Vari
Camille de Rosillon – Ion Timofti
Vicontele Cascada – Cristian Fofucă
Raoul de Saint-Brioch – Say Ufuk Gengis
Bogdanowitsch – Victor Dimieru
Sylviane – Laura Dumitrescu
Kromow – Cosmin Vasilescu
Olga – Anca Țecu
Pritschitsch – Adrian Grădinaru
Praškowia – Edith Mag
Njegus – Laurenţiu Nicu
Acțiunea se petrece la Paris.
ACTUL I
Elita societăţii „pontevedrine” de la Paris participă la un bal dat în onoarea onomasticii şefului statului Pontevedro. Prea marea încredere a ambasadorului Zetta în soţia sa, parizianca Valencienne, îi îngăduie acesteia să încurajeze o amuzantă aventură romantică cu Camille de Rosillon, locotenent de vânători. Într-o efuziune de dragoste, acesta a scris pe evantaiul tinerei doamne „Te iubesc”.
Se anunţă prezenţa unei frumoase, tinere şi bogate văduve, Hanna Glavari, care stârneşte multă admiraţie, dar şi îngrijorarea ambasadorului. Ştiind că imensa avere a Hannei este depusă în seifurile băncii din Pontevedro, el consideră că trebuie prin orice mijloace să împiedice înstrăinarea banilor. Este un accident ce s-ar putea întâmpla în eventualitatea unei căsătorii a văduvei cu cineva din afara statului. Oportunitatea ivirii unui pretendent pontevedrin i se pare ambasadorului cea mai nimerită rezolvare. În acest scop l-a ales pe ataşatul ambasadei, Danilo Danilovici, tânăr elegant, petrecăreţ şi cam fluşturatic, care îşi petrece timpul mai mult în celebrul local parizian „Maxim”. Acesta, „chemat la datorie” de ambasador, trebuie să o cucerească pe celebra şi frumoasa văduvă, cerând-o în căsătorie.
ACTUL II
O petrecere în casa Hannei Glavari, care îşi primeşte oaspeţii. Evantaiul buclucaş îşi continuă periplul. Danilo recunoaşte scrisul lui Camille şi crede că acest mesaj este adresat Hannei; tânăra văduvă citeşte mesajul ca venind din partea lui Danilo. Învăluiţi de aventura lor sentimentală, Valencienne şi Camille s-au retras într-un pavilion, unde sunt urmăriţi mai apoi de ambasadorul Zetta. Gata să facă scandal, el descoperă stupefiat că, în pavilion cu Camille de Rosillon, se află Hanna, care a luat discret locul Valenciennei. Reacţia lui Danilo este violentă, căci gelozia îl determină să plece imediat, refugiindu-se, ca de obicei, la cabaretul „Maxim”.
ACTUL III
Suntem invitaţi în ambianţa veselă a cabaretului „Maxim”, unde, rând pe rând, apar toate personajele istorioarei care îmbină jocul cu evantaiul compromiţător şi vânătoarea moştenirii. Danilo, comportându-se în fapt ca un dandy, se consolează alături de prietenele sale de la cabaret. Oricum, nu mai vrea să se lase vrăjit de farmecul iubirii de altădată, care l-a făcut să sufere, şi nici să asculte explicaţiile Hannei, în care nu mai crede. Dornică să-i recucerească dragostea, tânăra văduvă insistă, aparent fără sorţi de izbândă. Între toate aceste combinaţii, ambasadorul Zetta s-a convins că Valencienne îl înşală. El hotărăşte să divorţeze, cerând mâna – şi averea! – Hannei. Văduva anunţă însă că o căsătorie va determina pierderea tuturor banilor. Propunerile se retrag de îndată, singurul pretendent rămânând… Danilo. Hanna acceptă cu bucurie această alegere şi anunţă, surâzând, că întreaga avere s-a pierdut… în favoarea celui de al doilea soţ, veste care o face să adauge fericirea iubirii la veselia ei de … fostă văduvă.
*Titus Moisescu și Miltiade Păun, Ghid de operetă, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1969
