Il Tabarro │ Suor Angelica

Il Tabarro | Suor Angelica
Giacomo Puccini
Următoarele reprezentații: 02 Noiembrie, ora 19:00

Eveniment în cadrul Centenarului Puccini

Spectacol al Operei Române Craiova pe scena Cercului Militar

2 noiembrie 2024, ora 19.00

Il Tabarro

Operă într-un act de Giacomo Puccini

Libretul de Giuseppe Adami, bazat pe piesa de teatru „La houppelande” a lui Didier Gold

Acțiunea se desfășoară la Paris, pe un șlep de pe Sena, la începutul secolului XX.

Giorgetta trăiește cu gândul la vremurile trecute, când se bucura de libertate, de strălucirea Parisului și de vechii ei prieteni, în timp ce prezentul îi oferă doar o viață de sărăcie, alături de un soț pe care nu îl iubește, în peisajul dominat de figurile barcagiilor și hamalilor parizieni.

Pe șlepul lor, Michele și Giorgetta stau de vorbă, hamalii muncesc. Luigi, amantul Giorgettei, cel mai tânăr dintre hamali, suportând din ce în ce mai greu duplicitatea și sărăcia, își anunță șeful că intenționează să plece.

Rămași singuri, Luigi și Giorgetta își amintesc clipe frumoase din iubirea lor. Își mai dau o ultimă întâlnire, semnalul fiind un chibrit aprins.

Michele își dă seama că soția lui nu îl mai iubește, îi reproșează acest lucru, dar ea, învelită în mantaua lui, îi răspunde evaziv și pleacă. Michele, singur, nervos și cu frământările lui, își aprinde pipa cu un chibrit fără să realizeze că dă astfel semnalul așteptat de Luigi. Îl surprinde, înțelege tot și îl ucide, ascunzându-l în mantaua lui. Giorgetta revine, încercând să își împace soțul. Dar acesta ridică mantaua, oferind femeii spectacolul groaznic al morții lui Luigi.

* Nicolae Negrea, Cartea spectatorului de operă, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1958

Suor Angelica

Operă într-un act de Giacomo Puccini

Libretul de Giovacchino Forzano

Acțiunea se desfășoară în interiorul unei mănăstiri. Maica Stareță face cuvenitele observații după slujba de seară. Două novice sunt pedepsite. Apoi surorile primesc o binemeritată pauză, în care fiecare dintre ele își exprimă dorințele cele mai ascunse, întrebările la care, curioase, vor să afle răspuns. Este un joc ciudat la care participă chiar și Sora Angelica, o ființă retrasă într-o mută suferință, o persoană blândă care-și revarsă dragostea și lacrimile asupra florilor de a căror îngrijire se ocupă.

Sosesc două surori care aduc mâncare și alte bunuri, oferite mănăstirii de oamenii miloși. Surorile sunt încântate de cele primite și joaca lor continuă până în momentul în care sunt anunțate că o persoană străină a venit în vizită la cineva din mănăstire. Cine este fericita care va primi vizita? Toate își doresc acest lucru, dar cea mai fierbinte rugăminte este cea a Angelicăi, care așteaptă de șapte ani vești de la familia ei.

Momentele de tensiune se sfârșesc, căci Stareța anunță vizita pentru Sora Angelica. Apare mătușa ei, Prințesa, rece și inflexibilă, care îi aduce vestea căsătoriei surorii ei Ana Viola, necesitatea împărțirii moștenirii de familie, dar și cruda veste a morții fiului ei nelegitim, pe care Angelica îl pierduse în urmă cu șapte ani, când fusese trimisă, drept pedeapsă, la mănăstire. Sora Angelica este copleșită de durere, și-l imaginează pe fiul ei printre îngeri, și își dorește din tot sufletul să ajungă la el, în ceruri.

Revin celelalte surori care așteaptă să o găsească pe Angelica fericită, în urma vizitei primite. Aceasta însă, cu o bucurie nebună, le anunță că în curând se va întâlni cu fiul ei.

Este momentul stingerii. Sora Angelica își ia adio de la surori, de la mănăstire, de la viață, și se otrăvește sperând că astfel își va putea revedea fiul. Subit realizează că a comis păcatul capital, acela al sinuciderii. Știindu-se condamnată la ispășirea veșnică a păcatelor, cere îndurarea Fecioarei. În ultimele clipe de viață, are viziunea copilului ei aflat printre îngeri și moare împăcată, convinsă că a fost mântuită și va ajunge lângă fiul ei iubit.